9 Dacă ne vor zice să așteptăm să se apropie ei de noi, atunci vom rămâne acolo unde suntem și nu vom urca spre ei.
10 Dar dacă ne vor zice să urcăm la ei, atunci vom urca, căci acesta este pentru noi semnul că Domnul îi dă în mâinile noastre.
11 Așadar, s-au arătat amândoi garnizoanei filistene, iar filistenii au zis: „Priviți! Evreii ies din vizuinile în care s-au ascuns!“
12 Bărbații din garnizoană au strigat către Ionatan și către cel ce-i ducea armele, spunându-le: „Veniți sus la noi și vă vom arăta noi!“ Atunci Ionatan i-a spus celui ce-i ducea armele: „Urcă-te după mine pentru că Domnul i-a dat în mâna lui Israel.“
13 Ionatan s-a cățărat, folosindu-se de mâini și de picioare, iar cel ce-i ducea armele îl urma. Filistenii cădeau înaintea lui Ionatan, iar cel ce-i ducea armele venea în urma lui și-i omora.
14 În acest prim atac, Ionatan și cel ce-i ducea armele au ucis aproape douăzeci de bărbați pe o întindere de o jumătate de iugăr de pământ.
15 Groaza a cuprins întreaga oștire: pe cei din tabără, pe cei din câmpie, pe cei din garnizoană și pe cei care ieșiseră să pustiască, iar pământul se cutremura. Groaza aceasta a fost trimisă de Dumnezeu.