2 Din acea zi Saul l-a ținut pe David la el și nu l-a mai lăsat să se întoarcă acasă.
3 Ionatan a încheiat un legământ cu David pentru că îl iubea ca pe sine însuși.
4 El și-a scos mantaua pe care o purta și i-a dăruit-o lui David; i-a dat, de asemenea, îmbrăcămintea sa de război și chiar sabia, arcul și cingătoarea sa.
5 Oriunde îl trimitea Saul, David se ducea și avea izbândă. De aceea Saul l-a pus în fruntea ostașilor, lucru ce a fost bine văzut de întregul popor și chiar și de slujitorii lui Saul.
6 În timp ce oștirea se întorcea acasă, după ce David l-a ucis pe filistean, femeile din toate cetățile lui Israel au ieșit în întâmpinarea regelui Saul. Ele cântau cântece de bucurie și dansau în sunetul tamburinelor și al lăutelor.
7 Femeile cântau în veselia lor, spunând: „Saul a ucis miile lui, iar David zecile lui de mii.“
8 Lui Saul nu i-au plăcut aceste cuvinte și s-a înfuriat foarte tare, spunând: „I-au dat lui David zecile de mii, iar mie doar miile. Acum nu-i mai lipsește decât regatul.“