13 David a trecut pe partea cealaltă și a stat pe vârful dealului, la distanță; între ei se afla o suprafață mare.
14 Apoi David a strigat către popor și l-a chemat pe Abner, fiul lui Ner, zicând: – Abner, nu răspunzi? Abner a răspuns: – Cine-l strigă pe rege?
15 – Ce bărbat ești tu? i-a zis David lui Abner. Cine este ca tine în Israel? De ce nu ai vegheat asupra stăpânului tău, regele, pentru că cineva din popor a venit ca să-l ucidă?
16 Nu este bine ceea ce ai făcut. Viu este Domnul că meritați moartea, voi, cei care nu ați vegheat asupra stăpânului vostru, asupra unsului Domnului. Vezi acum unde este sulița regelui și urciorul cu apă, care se afla lângă capul lui?
17 Saul a recunoscut vocea lui David și a zis: – Tu ești fiul meu David? David a răspuns: – Da, rege, stăpânul meu, eu sunt.
18 Apoi a continuat: De ce îl urmărește stăpânul meu pe slujitorul său? Ce am făcut rău, de ce rău mă fac vinovat?
19 Acum, să asculte stăpânul meu, regele, cuvintele slujitorului său: dacă Domnul este Cel Care te întărâtă împotriva mea, atunci să primească o jertfă; însă dacă sunt oamenii, atunci să fie blestemați înaintea Domnului, căci ei mă izgonesc astăzi pentru a nu mai avea parte în moștenirea Domnului, zicând: „Du-te, slujește altor dumnezei!“