1 (Către mai marele cântăreților. De cântat pe ghitit. Un psalm al lui Asaf.) Cântați cu veselie lui Dumnezeu, care este tăria noastră! Înălțați strigăte de bucurie Dumnezeului lui Iacov!
2 Cântați o cântare, sunați din tobă, din harpa cea plăcută și din lăută!
3 Sunați din trâmbiță la luna nouă, la luna plină, în ziua sărbătorii noastre!
4 Căci aceasta este o Lege pentru Israel, o poruncă a Dumnezeului lui Iacov.
5 El a rânduit sărbătoarea aceasta pentru Iosif, când a mers împotriva țării Egiptului… Atunci am auzit un glas pe care nu l-am cunoscut: –
6 „I-am descărcat povara de pe umăr, și mâinile lui nu mai țin coșul.
7 Ai strigat în necaz, și te-am izbăvit; ți-am răspuns în locul tainic al tunetului și te-am încercat la apele Meriba. – (Oprire)