9 Aceasta era o asemănare pentru vremurile de acum, cînd se aduc daruri și jertfe, cari nu pot duce pe cel ce se închină în felul acesta, la desăvîrșirea cerută de cugetul lui.
10 Ele sînt doar niște porunci pămîntești, date, ca toate cele privitoare la mîncări, băuturi și felurite spălături, pînă la o vreme de îndreptare.
11 Dar Hristos a venit ca Mare Preot al bunurilor viitoare, a trecut prin cortul acela mai mare și mai desăvîrșit, care nu este făcut de mîni, adică nu este din zidirea aceasta;
12 și a intrat, odată pentru totdeauna, în Locul prea sfînt, nu cu sînge de țapi și de viței, ci cu însuș sîngele Său, după ce a căpătat o răscumpărare vecinică.
13 Căci dacă sîngele taurilor și al țapilor și cenușa unei vaci, stropită peste cei întinați, îi sfințește și le aduce curățirea trupului,
14 cu cît mai mult sîngele lui Hristos, care, prin Duhul cel vecinic, S’a adus pe Sine însuș jertfă fără pată lui Dumnezeu, vă va curăți cugetul vostru de faptele moarte, ca să slujiți Dumnezeului cel viu!
15 și tocmai de aceea este El mijlocitorul unui legămînt nou, pentru ca, prin moartea Lui pentru răscumpărarea din abaterile făptuite supt legămîntul dintîi, cei ce au fost chemați, să capete vecinica moștenire, care le-a fost făgăduită.