27 „De aceea, fiul omului, vorbește casei lui Israel, și spune-le: „Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: „Părinții voștri M’au batjocorit și mai mult, arătîndu-se necredincioși față de Mine.
28 Și anume, cînd i-am dus în țara pe care jurasem că le-o voi da, și ei și-au aruncat ochii spre orice deal înalt și spre orice copac stufos, acolo și-au adus jertfele, acolo și-au adus darurile de mîncare cari Mă mîniau, acolo și-au ars mirezmele de un miros plăcut, și acolo și-au turnat jertfele de băutură.
29 Eu i-am întrebat: „Ce sînt aceste înălțimi, la cari vă duceți?“ De aceea li s’a dat numele de «înălțimi» pînă în ziua de azi!
30 Deaceea spune casei lui Israel: „Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: „Voiți voi să spurcați în felul părinților voștri și să curviți alergînd după urîciunile lor?
31 Da, aducîndu-vă darurile de mîncare, trecîndu-vă copiii prin foc, vă spurcați și azi prin idolii voștri. Și Eu să Mă las să fiu întrebat de voi, casa lui Israel! Pe viața Mea, zice Domnul, Dumnezeul, că nu Mă voi lăsa întrebat de voi!
32 Nu veți vedea împlinindu-se ce vă închipuiți, cînd ziceți: „Vrem să fim ca neamurile, ca familiile celorlalte țări, vrem să slujim lemnului și pietrei!“
33 Pe viața Mea, – zice Domnul Dumnezeu – că Eu însumi voi fi Împărat peste voi, cu mînă tare și cu braț întins, și vărsîndu-Mi urgia.