1 Tu, fiul omului, proorocește asupra munților lui Israel, și spune: „Munți ai lui Israel, ascultați Cuvîntul Domnului!
2 Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Pentrucă vrăjmașul a zis despre voi: «Ha! Ha! Aceste înălțimi vecinice au ajuns moștenirea noastră!»
3 proorocește și zi: «Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Da, pentrucă din toate părțile au voit să vă pustiiască și să vă înghită, ca să ajungeți moștenirea altor neamuri, și pentrucă ați fost de batjocura și de ocara popoarelor,
4 de aceea, munți ai lui Israel, ascultați Cuvîntul Domnului Dumnezeu! Așa vorbește Domnul Dumnezeu munților și dealurilor, rîurilor și văilor, dărîmăturilor pustii și cetăților părăsite, cari au ajuns de prada și de rîsul celorlalte neamuri din prejur;
5 „așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Da, în focul geloziei Mele, vorbesc împotriva celorlalte neamuri și împotriva întregului Edom, cari și-au însușit țara Mea, și s’au bucurat din toată inima lor și cu tot disprețul sufletului lor, ca să-i jăfuiască roadele.
6 De aceea, proorocește despre țara lui Israel, și spune munților și dealurilor, rîurilor și văilor: «Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Iată, vorbesc în gelozia și urgia Mea, pentrucă suferiți ocară din partea neamurilor!“
7 De aceea, așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Îmi ridic mîna și jur, că neamurile cari vă înconjoară, își vor purta ele însele ocara!