14 Tot ce va fi închinat Domnului prin făgăduință în Israel, să fie al tău.
15 Orice întîi născut din orice trup, pe care-l vor aduce Domnului, atît din oameni cît și din dobitoace, să fie al tău. Numai, să lași să se răscumpere întîiul născut al omului, și să lași să se răscumpere și întîiul născut al unui dobitoc necurat.
16 Să lași să se răscumpere întăii născuți ai oamenilor, dela vîrsta de o lună, după prețuirea ta, cu prețul de cinci sicli de argint, după siclul sfîntului locaș, care este de douăzeci de ghere.
17 Dar să nu lași să se răscumpere întîiul născut al vacii, nici întîiul născut al oii, nici întîiul născut al caprei: acestea sînt lucruri sfinte. Sîngele lor să-l stropești pe altar, și să le arzi grăsimea: aceasta va fi o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului.
18 Carnea lor să fie a ta, ca și pieptul care se leagănă într’o parte și în alta și ca și spata dreaptă.
19 Îți dau ție, fiilor tăi și fiicelor tale împreună cu tine, printr’o lege vecinică, toate darurile sfinte pe cari le vor aduce Domnului copiii lui Israel prin ridicare. Acesta este un legămînt de necălcat și pe vecie înaintea Domnului, pentru tine și pentru sămînța ta împreună cu tine.“
20 Domnul a zis lui Aaron: „Tu să n’ai nici o moștenire în țara lor, și să n’ai nici o parte de moșie în mijlocul lor. Eu sînt moștenirea și partea ta de moșie, în mijlocul copiilor lui Israel.