15 omul acela să-și aducă nevasta la preot, și, ca dar de mîncare pentru ea, să aducă a zecea parte dintr’o efă de floare de făină de orz; să nu toarne untdelemn pe ea, și să nu pună tămîie pe ea, căci acesta este un dar de mîncare adus pentru gelozie, un dar de descoperire, care descopere o fărădelege.
16 Preotul s’o apropie, și s’o pună să stea în picioare înaintea Domnului.
17 Preotul să ia apă sfîntă într’un vas de pămînt; să ia țărînă de pe podeala cortului și s’o pună în apă.
18 Preotul să pună pe femeie să stea în picioare înaintea Domnului; să descopere capul femeii, și să-i pună în mîni darul de mîncare adus pentru descoperire, darul de mîncare adus pentru gelozie; preotul să aibă în mînă apele amare aducătoare de blestem.
19 Preotul să pună pe femeie să jure, și să-i zică: «Dacă niciun om nu s’a culcat cu tine, și dacă, fiind subt puterea bărbatului tău, nu te-ai abătut dela el ca să te pîngărești cu altul, să nu-ți facă niciun rău aceste ape amare aducătoare de blestem!
20 Dar dacă, fiind subt puterea bărbatului tău, te-ai abătut dela el și te-ai pîngărit, și dacă un alt om decît bărbatul tău s’a culcat cu tine, –
21 și preotul să pună pe femeie să jure cu un jurămînt de blestem, și să-i zică: «Domnul să te facă să ajungi de blestem și de urgie în mijlocul poporului tău, făcînd să ți se usuce coapsa și să ți se umfle pîntecele,