11 Și, să le prăznuiască în luna a doua, în ziua a patrusprezecea, seara; să le mănînce cu azimi și ierburi amare.
12 Să nu lase din ele nimic pînă a doua zi dimineața, și să nu frîngă niciun os din ele. Să le prăznuiască după toate poruncile privitoare la Paște.
13 Dacă cineva nu este necurat, nici nu este în călătorie, și totuș nu prăznuiește Paștele, sufletul acela să fie nimicit din poporul lui; pentru că n’a adus darul cuvenit Domnului la vremea hotărîtă, omul acela să-și ia pedeapsa pentru păcatul lui.
14 Dacă un străin, care locuiește între voi, prăznuiește Paștele Domnului, să se țină de legile și poruncile privitoare la Paște. Aceeaș lege să fie între voi, pentru străin ca și pentru băștinaș.“
15 În ziua cînd a fost așezat cortul, norul a acoperit locașul cortului întîlnirii; și, de seara pînă dimineața deasupra cortului era ca înfățișarea unui foc.
16 Totdeauna era așa: ziua, norul acoperea cortul, iar noaptea avea înfățișarea unui foc.
17 Cînd se ridica norul de pe cort, porneau și copiii lui Israel; și acolo unde se oprea norul, tăbărau și copiii lui Israel.