8 Fiindcă le-am dat cuvintele pe care tu mi le-ai dat şi ei le-au primit şi au ştiut cu siguranţă că de la tine am ieşit şi au crezut că tu m-ai trimis.
9 Eu mă rog pentru ei. Nu mă rog pentru lume, ci pentru aceia pe care mi i-ai dat tu, pentru că sunt ai tăi;
10 Şi toate ale mele sunt ale tale şi ale tale sunt ale mele şi sunt glorificat în ei.
11 Şi eu nu mai sunt în lume, dar aceştia sunt în lume şi eu vin la tine. Sfinte Tată, ţine-i în numele tău pe aceia pe care mi i-ai dat, ca să fie una precum noi.
12 Pe când eram cu ei în lume, îi ţineam eu în numele tău. Pe aceia pe care mi i-ai dat i-am păzit şi niciunul dintre ei nu este pierdut, decât fiul pieirii, ca să se împlinească scriptura.
13 Şi acum vin la tine; şi vorbesc acestea în lume, ca să aibă bucuria mea împlinită în ei.
14 Eu le-am dat cuvântul tău; şi lumea i-a urât pentru că ei nu sunt din lume, după cum eu nu sunt din lume.