12 Eu, Predicatorul, am fost împărat peste Israel în Ierusalim.
13 Şi mi-am pus inima să caut şi să cercetez prin înţelepciune toate câte sunt făcute sub cer; această osteneală grea a dat-o Dumnezeu fiilor oamenilor ca să fie umiliţi prin ea.
14 Eu am văzut toate lucrările făcute sub soare; şi, iată, totul este deşertăciune şi chinuire a duhului.
15 Ce este strâmb nu poate fi îndreptat, şi ce lipseşte nu poate fi numărat.
16 Am vorbit îndeaproape cu inima mea, spunând: Iată, am ajuns mare şi am obţinut mai multă înţelepciune decât toţi cei ce au fost înainte de mine în Ierusalim; da, inima mea a văzut înţelepciune şi cunoaştere din abundenţă.
17 Şi mi-am pus inima să cunosc înţelepciunea şi să cunosc nebunia şi prostia; am priceput că aceasta de asemenea este chinuire a duhului.
18 Căci în multă înţelepciune este multă mâhnire, şi cel ce măreşte cunoaşterea măreşte întristarea.