1 Aminteşte-ţi acum de Creatorul tău în zilele tinereţii tale, înainte să vină zilele cele rele şi să se apropie anii când vei spune: Nu am nicio plăcere în ei.
2 Înainte să se întunece soarele, sau lumina, sau luna, sau stelele, şi de a se întoarce norii după ploaie.
3 În ziua când păzitorii casei tremură şi cei puternici se încovoaie, şi măcinătorii încetează fiindcă sunt puţini, şi cei ce se uită prin ferestre se întunecă,
4 Şi se vor închide uşile dinspre străzi, când slăbeşte sunetul măcinatului, şi el se va ridica la cântatul păsării şi toate fiicele muzicii vor fi înjosite;
5 De asemenea le va fi frică de orice înălţime, şi spaimele vor fi pe cale şi migdalul va înflori şi lăcusta va fi o povară şi dorinţa va eşua, pentru că omul merge la căminul său veşnic şi bocitorii merg pe străzi;
6 Înainte ca funia de argint să fie dezlegată, sau vasul de aur să fie spart, sau ulciorul spart la fântână, sau roata spartă la izvor.
7 Atunci ţărâna se va întoarce în pământ aşa cum a fost, şi duhul se va întoarce la Dumnezeu, care l-a dat.
8 Deşertăciunea deşertăciunilor, spune predicatorul; totul este deşertăciune.
9 Şi mai mult, pentru că predicatorul a fost înţelept, a mai învăţat pe popor cunoaştere; da, el a judecat bine şi a căutat şi a pus în ordine multe proverbe.
10 Predicatorul a căutat să afle cuvinte bine primite; şi ceea ce s-a scris este integru, cuvinte ale adevărului.
11 Cuvintele înţeleptului sunt ca ţepuşe şi ca piroane înfipte de maeştrii adunărilor, date de un singur păstor.
12 Şi, mai mult, fiul meu, fii avertizat prin acestea; în facerea multor cărţi nu este sfârşit, şi mult studiu este oboseală pentru carne.
13 Să ascultăm concluzia tuturor celor spuse: Teme-te de Dumnezeu şi ţine poruncile lui, căci aceasta este întreaga datorie a omului.
14 Fiindcă Dumnezeu va aduce fiecare lucrare la judecată, cu fiecare lucru tainic, fie bun, fie rău.