13 Şi de asemenea ca orice om să mănânce şi să bea şi să se bucure de binele din toată munca lui, ea este darul lui Dumnezeu.
14 Ştiu că orice face Dumnezeu va fi pentru totdeauna, nimic nu poate fi adăugat la aceasta nici ceva luat de la ea; şi Dumnezeu face aceasta, ca oamenii să se teamă înaintea lui.
15 Ceea ce a fost este acum, şi ceea ce va fi a fost deja; şi Dumnezeu cere ceea ce a trecut.
16 Şi, mai mult, eu am văzut sub soare locul judecăţii, şi acolo era stricăciune; şi locul dreptăţii, şi acolo era nelegiuire.
17 Am spus în inima mea: Dumnezeu va judeca pe cel drept şi pe cel stricat, pentru că este un timp acolo pentru fiecare scop şi pentru fiecare lucrare.
18 Am spus în inima mea, referitor la starea fiilor oamenilor, ca Dumnezeu să le facă cunoscut şi ca ei să vadă că sunt animale.
19 Căci ceea ce se întâmplă fiilor oamenilor se întâmplă şi animalelor; un singur lucru li se întâmplă: cum moare unul, aşa moare şi celălalt; da, au toţi o suflare; aşa că omul nu are întâietate faţă de un animal, pentru că totul este deşertăciune.