1 Şi s-a întâmplat, când au auzit toţi împăraţii de dincoace de Iordan, din zona dealurilor şi de la văi şi de pe toate ţărmurile Mării celei Mari, în dreptul Libanului, că hetiţii şi amoriţii şi canaaniţii şi fereziţii şi heviţii şi iebusiţii,
2 S-au adunat cu un gând, ca să se lupte cu Iosua şi cu Israel.
3 Şi când locuitorii Gabaonului au auzit ce făcuse Iosua Ierihonului şi cetăţii Ai,
4 Au lucrat cu vicleşug şi s-au dus şi s-au prefăcut ca şi când ar fi fost mesageri şi au luat saci vechi pe măgarii lor şi burdufuri vechi pentru vin, rupte şi cârpite,
5 Şi sandale vechi şi cârpite în picioarele lor şi haine vechi pe ei; şi toată pâinea merindelor lor era uscată şi mucegăită.
6 Şi s-au dus la Iosua în tabără, la Ghilgal, şi i-au spus lui şi bărbaţilor lui Israel: Noi am venit dintr-o ţară îndepărtată; de aceea acum, faceţi alianţă cu noi.
7 Şi bărbaţii lui Israel au spus heviţilor: Poate că voi locuiţi între noi, cum să facem alianţă cu voi?
8 Iar ei i-au spus lui Iosua: Suntem servitorii tăi. Şi Iosua le-a spus: Cine sunteţi şi de unde veniţi?
9 Iar ei i-au spus: Servitorii tăi au venit dintr-o ţară foarte îndepărtată, datorită numelui Domnului Dumnezeul tău; fiindcă am auzit despre faima lui şi despre tot ce a făcut în Egipt,
10 Şi despre tot ce a făcut celor doi împăraţi ai amoriţilor, care erau dincolo de Iordan, lui Sihon, împăratul Hesbonului, şi lui Og, împăratul Basanului, care era în Aştarot.
11 De aceea bătrânii noştri şi toţi locuitorii ţării noastre ne-au vorbit, spunând: Luaţi cu voi merinde pentru drum şi mergeţi în întâmpinarea lor şi spuneţi-le: Suntem servitorii voştri şi acum, faceţi alianţă cu noi.
12 Această pâine a noastră, a merindelor, am luat-o caldă din casele noastre în ziua când am ieşit, ca să venim la voi; dar acum, iată, este uscată şi mucegăită.
13 Şi aceste burdufuri de vin, pe care le-am umplut, au fost noi şi, iată, s-au rupt; şi aceste haine ale noastre şi sandalele noastre s-au învechit din cauza lungimii foarte mare a drumului.
14 Şi bărbaţii lui Israel au luat din merindele lor şi nu au căutat sfatul gurii Domnului.
15 Şi Iosua a făcut pace cu ei şi a făcut alianţă cu ei, ca să îi lase să trăiască; şi prinţii adunării le-au jurat.
16 Şi s-a întâmplat că, la trei zile după ce au făcut alianţă cu ei, au auzit că ei erau vecinii lor şi că locuiau între ei.
17 Şi copiii lui Israel au plecat şi a treia zi au intrat în cetăţile lor. Şi cetăţile lor erau Gabaon şi Chefira şi Beerot şi Chiriat-Iearim.
18 Şi copiii lui Israel nu i-au bătut, deoarece prinţii adunării le juraseră pe Domnul Dumnezeul lui Israel. Şi toată adunarea a cârtit împotriva prinţilor.
19 Şi toţi prinţii au spus către toată adunarea: Le-am jurat pe Domnul Dumnezeul lui Israel; de aceea acum, nu ne putem atinge de ei.
20 Aceasta le vom face; îi vom lăsa să trăiască, pentru ca nu cumva furie să vină asupra noastră din cauza jurământului cu care le-am jurat.
21 Şi prinţii le-au spus: Lasă-i să trăiască; dar să fie tăietori de lemne şi cărători de apă pentru toată adunarea, aşa cum le promiseseră prinţii.
22 Şi Iosua i-a chemat şi le-a vorbit, spunând: Pentru ce ne-aţi înşelat, zicând: Suntem foarte departe de voi, când de fapt locuiţi în mijlocul nostru?
23 De aceea acum, sunteţi blestemaţi şi nu veţi înceta să fiţi robi şi tăietori de lemne şi cărători de apă pentru casa Dumnezeului meu.
24 Şi ei au răspuns lui Iosua şi au zis: Pentru că s-a spus negreşit servitorilor tăi cum Domnul Dumnezeul tău a poruncit lui Moise, servitorul său, să vă dea toată ţara şi să nimicească pe toţi locuitorii ţării dinaintea voastră; de aceea ne-am temut foarte mult pentru vieţile noastre, din cauza voastră, şi am făcut acest lucru.
25 Şi acum, iată, suntem în mâna ta; fă cum este bine şi drept în ochii tăi să ne faci.
26 Şi astfel le-a făcut şi i-a eliberat din mâna copiilor lui Israel încât nu i-au ucis.
27 Şi în acea zi Iosua i-a făcut tăietori de lemne şi cărători de apă pentru adunare şi pentru altarul Domnului, până în această zi, în locul pe care l-ar alege el.