27 Stăpânului acelui sclav i s-a făcut milă de el, așa că l-a lăsat și i-a iertat datoria.
28 După ce a ieșit afară, sclavul acela s-a întâlnit cu un confrate de-al său, care-i datora o sută de denari. El l-a înșfăcat și, în timp ce-l strângea de gât, i-a zis: – Plătește ce-mi datorezi!
29 Atunci confratele său a căzut la pământ și i-a zis: – Mai ai răbdare cu mine și-ți voi plăti!
30 Dar el n-a vrut, ci s-a dus și l-a aruncat în închisoare până va plăti ce este dator.
31 Când confrații acestuia au văzut cele întâmplate, s-au întristat foarte tare. Ei s-au dus și i-au povestit stăpânului lor tot ce se întâmplase.
32 Atunci stăpânul lui l-a chemat la el și i-a zis: – Sclav rău, eu ți-am iertat ție toată datoria aceea, pentru că m-ai rugat!
33 Nu trebuia oare să ai milă de confratele tău, așa cum am avut milă și eu de tine?