29 Atunci confratele său a căzut la pământ și i-a zis: – Mai ai răbdare cu mine și-ți voi plăti!
30 Dar el n-a vrut, ci s-a dus și l-a aruncat în închisoare până va plăti ce este dator.
31 Când confrații acestuia au văzut cele întâmplate, s-au întristat foarte tare. Ei s-au dus și i-au povestit stăpânului lor tot ce se întâmplase.
32 Atunci stăpânul lui l-a chemat la el și i-a zis: – Sclav rău, eu ți-am iertat ție toată datoria aceea, pentru că m-ai rugat!
33 Nu trebuia oare să ai milă de confratele tău, așa cum am avut milă și eu de tine?
34 Stăpânul s-a mâniat și l-a dat pe mâna celor care torturau, până va plăti tot ce este dator.
35 Tot așa vă va face și Tatăl Meu ceresc dacă nu-l iertați fiecare, din inimă, pe fratele vostru.