14 Ia ce-ți aparține și pleacă! Eu vreau să-i dau și acestuia din urmă ca și ție!
15 Nu am voie să fac ce vreau cu ceea ce-mi aparține? Sau ochiul tău este rău, fiindcă eu sunt bun?
16 Tot așa, cei din urmă vor fi cei dintâi, iar cei dintâi vor fi cei din urmă. (Căci mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși.)
17 În timp ce Se suia spre Ierusalim, Isus i-a luat deoparte, pe drum, pe cei doisprezece ucenici și le-a zis:
18 „Iată că ne suim spre Ierusalim și Fiul Omului va fi dat pe mâna conducătorilor preoților și a cărturarilor. Ei Îl vor condamna la moarte
19 și-L vor da pe mâna neamurilor, ca să fie batjocorit, biciuit și răstignit. Dar a treia zi va fi înviat“.
20 Atunci a venit la El mama fiilor lui Zebedei, împreună cu fiii ei. I s-a închinat și a vrut să-I facă o cerere.