1 Apoi Cuvântul Domnului a venit la mine și mi-a zis:
2 „Fiul omului, tu locuiești în mijlocul unei Case răzvrătite. Ei au ochi să vadă, dar nu văd și au urechi să audă, dar nu aud, căci sunt un neam de răzvrătiți.
3 De aceea, fiul omului, fă-ți bagajul ca pentru exil și, în timpul zilei, de față cu ei, fă-te că pleci în captivitate. Pleacă în văzul lor din locuința ta spre un alt loc! Poate vor înțelege că sunt o Casă răzvrătită.
4 Să-ți scoți afară bagajul ca pentru exil, în timpul zilei, ca să te vadă! Apoi să pleci seara, în văzul lor, cum pleacă exilații.
5 Să faci o gaură în zid de față cu ei și să scoți bagajul pe acolo.
6 Să-l pui pe umăr, în văzul lor, și să pleci în amurg. Să-ți acoperi fața, ca astfel să nu vezi pământul, căci te fac un semn pentru cei din Casa lui Israel.“
7 Am făcut cum mi se poruncise. Mi-am scos afară bagajul în timpul zilei, ca pentru exil, iar seara am făcut o gaură în zid cu propriile mele mâini. Am ieșit în amurg și mi-am pus pe umăr bagajul, în văzul lor.
8 Dimineața, Cuvântul Domnului a venit la mine și mi-a zis:
9 „Fiul omului, nu te-a întrebat această Casă a lui Israel, această Casă răzvrătită: «Ce faci?»
10 Să le spui: «Așa vorbește Stăpânul Domn: ‘Profeția aceasta se referă la prințul din Ierusalim și la toți cei din Casa lui Israel care locuiesc acolo.»’
11 Spune-le astfel: «Eu sunt un semn pentru voi! Cum am făcut eu, așa li se va face și lor. Vor merge captivi în exil.
12 În amurg, prințul lor își va pune pe umăr bagajul ca să plece. El va face o gaură în zid ca să iasă, după care își va acoperi fața ca să nu vadă pământul.
13 Eu însă Îmi voi arunca năvodul peste el și el va fi prins în plasa Mea; îl voi aduce în Babilon, în țara caldeenilor, fără însă să o poată vedea; și va muri acolo.
14 Pe toți cei din jurul lui – ajutoarele și toate trupele lui – îi voi împrăștia în toate vânturile și îi voi urmări cu sabia.
15 Când îi voi împrăștia printre neamuri și-i voi risipi în țări străine, vor ști că Eu sunt Domnul.
16 Voi scăpa însă de sabie, de foamete și de molimă un anumit număr de bărbați, ca să istorisească despre toate urâciunile lor printre neamurile unde vor ajunge. Și vor ști atunci că Eu sunt Domnul. »“
17 Cuvântul Domnului a venit la mine și mi-a zis:
18 „Fiul omului, mănâncă-ți pâinea tremurând și bea-ți apa cu teamă și neliniște!
19 Spune poporului din țară: «Așa vorbește Stăpânul Domn despre locuitorii Ierusalimului și despre țara lui Israel: ‘Își vor mânca pâinea cu neliniște și își vor bea apa cu groază, căci țara va fi jefuită de toate bunurile ei, din cauza violenței tuturor celor ce locuiesc în ea.
20 Cetățile locuite vor fi devastate, iar țara va deveni o paragină. Și vor ști atunci că Eu sunt Domnul. ’»“
21 Cuvântul Domnului a venit la mine și mi-a zis:
22 „Fiul omului, ce este cu proverbul acesta pe care-l spuneți în țara lui Israel: «Zilele se lungesc și fiecare viziune rămâne neîmplinită!»?
23 De aceea spune-le astfel: «Așa vorbește Stăpânul Domn : ‘Voi face să înceteze acest proverb și nu-l vor mai spune în Israel!’» În schimb, spune-le astfel: «Zilele se scurtează și fiecare viziune se va împlini.
24 Căci nu vor mai fi viziuni false și nici preziceri lingușitoare în mijlocul Casei lui Israel.
25 Eu, Domnul , vorbesc, iar cuvântul pe care-l spun se va împlini și nu va mai întârzia, deoarece chiar în zilele tale, Casă răzvrătită, voi împlini ceea ce am spus! zice Stăpânul Domn. »“
26 Cuvântul Domnului a venit la mine și mi-a zis:
27 „Fiul omului, cei din Casa lui Israel spun că viziunea pe care o vezi tu se va împlini peste mult timp și că tu, de fapt, profețești cu privire la niște vremuri îndepărtate.
28 De aceea spune-le astfel: «Așa vorbește Stăpânul Domn : ‘Nu va mai întârzia nici un cuvânt de-al Meu! Ceea ce am spus se va împlini! zice Stăpânul Domn. ’»“