6 Sămânța a încolțit și s-a făcut o viță întinsă, dar nu prea înaltă; ramurile îi erau întoarse spre vultur, iar rădăcinile erau sub el. Astfel ea a ajuns o viță care a dat lăstari și a făcut mlădițe.
7 Mai era însă un alt vultur măreț, cu aripi mari și cu penaj bogat. Și iată că vița aceasta și-a îndreptat cu lăcomie rădăcinile spre el și și-a întins mlădițele spre el ca să i se dea mai multă apă decât pe terasa unde fusese sădită,
8 cu toate că fusese plantată pe un teren bun și lângă o apă mare, în așa fel încât să facă ramuri, să dea rod și să devină o viță minunată.’
9 Prin urmare, spune-le că așa vorbește Stăpânul Domn : ‘Oare-i va merge bine? Oare nu-i vor fi smulse rădăcinile și nu-i vor fi tăiate roadele?! I se vor veșteji toate frunzele, i se va usca butucul și nu va fi nevoie nici de braț puternic, nici de oameni mulți pentru ca rădăcinile să-i fie îndepărtate!
10 Iată că este sădită! Îi va merge bine oare? Când vântul de răsărit va sufla împotriva ei, oare nu se va usca ea de tot? Oare nu se va usca chiar pe terasa unde a încolțit?’»“
11 Cuvântul Domnului a venit la mine și mi-a zis:
12 „Întreabă această Casă răzvrătită: «Nu știți ce înseamnă aceste lucruri?» Apoi spune-le: «Iată, împăratul Babilonului a venit la Ierusalim, i-a luat regele și prinții și i-a dus cu el în Babilon.