2 M-am uitat și iată că era cineva care semăna la înfățișare cu un om; de la ceea ce părea a fi brâul său în jos era foc, iar de la ceea ce părea a fi brâul său în sus era ceva asemenea strălucirii metalului lustruit.
3 El a întins ceva ca o mână și m-a luat de zulufii capului. Duhul m-a ridicat între pământ și cer și m-a dus la Ierusalim în vedenii dumnezeiești, la intrarea dinspre nord a curții interioare, acolo unde era așezat idolul care stârnea gelozia lui Dumnezeu.
4 Dintr-odată a apărut slava Dumnezeului lui Israel, așa cum am văzut-o în vale.
5 El mi-a zis: „Fiul omului, privește înspre nord!“ Am privit înspre nord și am văzut în partea de nord a porții altarului acest idol al geloziei, chiar la intrare.
6 El a continuat: „Fiul omului, vezi tu ce fac ei? Vezi marile urâciuni pe care le săvârșesc aici cei din Casa lui Israel, ca să Mă depărteze de Lăcașul Meu? Vei vedea însă urâciuni și mai mari!“
7 Atunci m-a dus la intrarea curții. M-am uitat și am văzut o gaură în zid.
8 El mi-a zis: „Fiul omului, sapă în zid!“ Am săpat în zid până am dat de o intrare.