4 Domnul i-a zis: „Străbate cetatea, străbate Ierusalimul și fă un semn pe frunțile celor ce suspină și gem din cauza tuturor urâciunilor care se săvârșesc în mijlocul ei.“
5 Iar celorlalți le-a zis în auzul urechilor mele: „Străbateți cetatea în urma lui și ucideți! Ochii voștri să nu arate milă și să nu cruțați pe nimeni!
6 Bătrâni și tineri, fecioare, copii și femei, pe toți să-i ucideți! Însă de toți aceia care au primit semnul să nu vă atingeți! Începeți chiar din Lăcașul Meu!“ Așa că ei au început cu bătrânii care erau înaintea Casei.
7 El le-a zis: „Pângăriți Casa și umpleți-i curțile cu morți! Porniți!“ Ei au pornit și au început să ucidă prin cetate.
8 În timp ce ucideau ei, eu am rămas singur. Atunci am căzut cu fața la pământ și am strigat, zicând: – Ah, Stăpâne Doamne! Vei distruge Tu toată rămășița lui Israel, revărsându-Ți furia peste Ierusalim?
9 – Păcatul Casei lui Iuda și al Casei lui Israel este mare, mi-a zis El, este foarte mare. Țara este plină de vărsare de sânge, iar cetatea este plină de nedreptate, căci ei zic: „ Domnul a părăsit țara și Domnul nu vede!“
10 De aceea nu voi avea milă de ei și nu-i voi cruța, ci voi face să cadă asupra capului lor faptele lor.