1 „Ascultați cuvântul pe care vi-l spune Domnul , casă a lui Israel:
2 «Așa vorbește Domnul : ‘Nu învățați calea celorlalte neamuri și nu vă înspăimântați de semnele cerurilor, chiar dacă neamurile se înspăimântă de ele.
3 Căci obiceiurile neamurilor sunt deșarte; ei taie un copac din pădure și mâna meșterului îl lucrează cu dalta.
4 Îl împodobesc cu argint și aur și îl fixează cu ciocane și cuie ca astfel să nu se clatine.
5 Asemenea unor sperietori într-un ogor de castraveți, idolii lor nu pot vorbi; ei sunt purtați de alții, căci nu pot merge. Să nu vă temeți de ei, căci nu vă pot face nici un rău și nu sunt în stare să vă facă nici un bine.’»“
6 „Nici unul nu este ca Tine, Doamne! Tu ești mare și Numele Tău este măreț în putere.
7 Cine să nu se teamă de Tine, Împărate al neamurilor? Ție Ți se cuvine teama! Căci printre toți înțelepții neamurilor și în toate regatele lor nu este nimeni ca Tine.
8 Toți laolaltă sunt proști și nebuni; știința lor este dată de idoli deșerți din lemn.
9 Argintul bătut este adus din Tarșiș și aurul din Ufaz; Ceea ce meșterul și aurarul au făcut este îmbrăcat apoi în albastru și purpuriu; toate sunt lucrate de meșteri pricepuți.
10 Domnul însă este adevăratul Dumnezeu. El este Dumnezeul cel Viu și Împăratul cel Veșnic. Când El se mânie, pământul se cutremură și neamurile nu pot suferi indignarea Lui.
11 De aceea, așa să le vorbiți: «Acești zei, care nu au făcut cerurile și pământul, vor pieri de pe fața pământului și de sub ceruri.»
12 El însă a făcut pământul prin puterea Lui, a întemeiat lumea prin înțelepciunea Lui și a întins cerurile prin priceperea Lui.
13 La tunetul Lui urlă apele din ceruri. El înalță norii de la marginile pământului, trimite fulgerele și ploaia și scoate vântul din cămările Lui.
14 Toți oamenii sunt proști și fără cunoștință; orice aurar rămâne de rușine cu idolii lui, căci chipurile lui turnate sunt numai minciună și nu au nici o suflare în ele.
15 Sunt fără nici o valoare, sunt o lucrare de batjocură! Când va veni vremea să fie pedepsiți, vor pieri.
16 Dar Partea lui Iacov nu este ca aceștia, căci El este Cel Ce a întocmit totul, iar Israel este seminția moștenirii Lui– Domnul Oștirilor este Numele Lui.“
17 „Adună-ți lucrurile din țară, tu care ești sub asediu,
18 căci așa vorbește Domnul : «Iată, de data aceasta îi voi arunca departe pe cei ce locuiesc în țară; voi aduce suferință peste ei ca să poată fi prinși.»“
19 „Vai de mine! Sunt zdrobit! Rana mea este fără vindecare! Dar îmi zic: «Aceasta îmi este boala și trebuie s-o îndur.»
20 Cortul meu este distrus; toate funiile îmi sunt rupte. Fiii mei s-au depărtat de la mine și nu mai sunt; nu a mai rămas nimeni să-mi întindă iarăși cortul și să-mi ridice draperiile.
21 Păstorii s-au prostit și nu L-au căutat pe Domnul. De aceea n-au propășit și li s-au risipit toate turmele.
22 Iată, se aude o veste: un mare cutremur se apropie din țara de nord, ca să prefacă cetățile lui Iuda într-un pustiu, într-o vizuină de șacali.
23 Știu, Doamne , că viața unui om nu-i aparține, nici nu stă în puterea unui om ca atunci când umblă să-și conducă pașii.
24 Disciplinează-mă, Doamne , dar numai cu măsură; nu în mânia Ta, ca nu cumva să mă reduci la nimic.
25 Varsă-Ți furia asupra neamurilor care nu Te cunosc și asupra clanurilor care nu cheamă Numele Tău, căci ele l-au mâncat pe Iacov, l-au devorat, i-au pus capăt și i-au distrus locuința.“