14 Te voi face să slujești dușmanilor tăi, într-o țară pe care nu o cunoști, căci focul mâniei Mele s-a aprins și arde peste voi.
15 – Tu știi totul, Doamne! Adu-Ți aminte de mine și ai grijă de mine! Răzbună-mă împotriva celor ce mă persecută! Tu ești îndelung răbdător – nu mă alunga! Tu știi cât dispreț sufăr pentru Tine!
16 Când am găsit cuvintele Tale, le-am mâncat. Cuvintele Tale au fost bucuria și desfătarea inimii mele, căci Numele Tău este chemat peste mine, Doamne , Dumnezeul Oștirilor!
17 N-am șezut niciodată în compania petrecăreților, ca să mă înveselesc cu ei. Am stat singur, pentru că mâna Ta era peste mine și mă umpluseși de indignare.
18 De ce durerea mea este fără sfârșit? De ce rana mea este incurabilă și refuză să se vindece? Vei fi Tu pentru mine ca un izvor înșelător, ca o apă care seacă?
19 – Așa vorbește Domnul: „Dacă te vei întoarce la Mine, te voi aduce din nou să stai înaintea Mea. Dacă vei rosti cuvinte de valoare, și nu cuvinte de nimic, vei fi ca gura Mea. Ei să se întoarcă la tine, și nu tu să te întorci la ei!
20 Te voi face un zid pentru cei din poporul acesta, un zid tare din bronz. Ei vor lupta împotriva ta, însă nu te vor învinge, căci Eu sunt cu tine ca să te eliberez și să te izbăvesc, zice Domnul.