21 Eu te sădisem ca o vie aleasă, de cel mai bun soi. Cum de te-ai schimbat și ai devenit înaintea Mea o ramură sălbatică de viță străină?
22 Chiar dacă te-ai spăla cu sodă, chiar dacă te-ai da cu mult săpun, murdăria ta tot ar rămâne înaintea ochilor Mei, zice Stăpânul Domn.
23 Cum poți spune: ‘Nu m-am pângărit și nu am alergat după baali !’? Privește-ți urma pașilor în vale și ia aminte la ce ai făcut. Ești ca o dromaderă iute, ale cărei căi sunt întortocheate,
24 ca o măgăriță sălbatică, obișnuită cu pustiul, care gâfâie în aprinderea poftei ei! Cine o va împiedica să-și satisfacă pofta? Cei ce o doresc nu se obosesc căutând-o, căci o găsesc la vremea împerecherii ei.
25 Oprește-te până când nu ajungi desculță și cu gâtul uscat! Dar tu zici: ‘În zadar! Eu iubesc dumnezeii străini și vreau să merg după ei!’
26 Cum este dat de rușine un hoț când este prins, tot astfel este rușinată Casa lui Israel – poporul, regii și conducătorii lui, preoții și profeții lui.
27 Ei zic lemnului: ‘Tu ești tatăl nostru!’ și pietrei: ‘Tu ne-ai dat naștere!’ Mi-au întors spatele și nu se uită la Mine. Dar când sunt în nenorocire, ei zic: ‘Scoală-Te și scapă-ne!’