15 Dar să știți că dacă mă veți omorî, vă veți face vinovați de vărsare de sânge nevinovat, voi, cetatea aceasta și locuitorii ei, căci, în adevăr, Domnul m-a trimis la voi să spun toate aceste cuvinte în auzul urechilor voastre.
16 Atunci conducătorii poporului și întreg poporul le-au zis preoților și profeților: – Omul acesta nu trebuie pedepsit cu moartea, căci ne-a vorbit în Numele Domnului , Dumnezeul nostru.
17 Dar unii din sfatul bătrânilor țării s-au ridicat și au zis întregii adunări:
18 – Mica din Moreșet, profețea în zilele lui Ezechia, regele lui Iuda, și spunea întregului popor al lui Iuda: „Așa vorbește Domnul Oștirilor: «Sionul va fi arat ca un ogor, Ierusalimul va deveni un morman de ruine, iar muntele Casei va deveni o înălțime acoperită cu păduri.»“
19 L-a omorât oare Ezechia, regele lui Iuda, sau cineva din Iuda? Nu s-a temut Ezechia de Domnul și n-a căutat el fața Domnului? Și nu s-a căit Domnul atunci de răul pe care-l rostise împotriva lor? Iar noi să ne împovărăm sufletele cu un rău așa de mare?
20 A mai fost însă un om care profețea în Numele Domnului : Urie, fiul lui Șemaia, din Chiriat-Iearim. El a profețit împotriva cetății acesteia și împotriva țării acesteia întocmai aceleași cuvinte ca Ieremia.
21 Regele Iehoiachim, toți vitejii lui și toți conducătorii lui au auzit cuvintele lui și regele a căutat să-l omoare. Dar Urie a fost înștiințat de lucrul acesta, s-a temut și a fugit în Egipt.