22 Când Domnul nu a mai suferit lucrul acesta, din cauza răutății practicilor voastre și a urâciunilor pe care le-ați săvârșit, țara voastră a devenit o pricină de groază și de blestem, un loc pustiit și fără locuitori, așa cum este astăzi.
23 Tocmai pentru că ați ars tămâie și ați păcătuit împotriva Domnului , pentru că nu ați ascultat de glasul Domnului și nu ați păzit Legea, hotărârile și mărturiile Lui, de aceea a venit peste voi această nenorocire pe care o vedeți astăzi.
24 Ieremia a mai zis întregului popor și tuturor femeilor: – Ascultați Cuvântul Domnului , voi, toți cei din Iuda, care sunteți în țara Egiptului.
25 Așa vorbește Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: „Voi și soțiile voastre ați împlinit cu mâinile voastre promisiunea pe care ați făcut-o spunând că veți arde tămâie împărătesei cerului și veți vărsa jertfe de băutură în cinstea ei. Acum dar împliniți promisiunile pe care le-ați făcut și îndepliniți-vă juruințele!“
26 Dar ascultați Cuvântul Domnului , voi, toți cei din Iuda, care locuiți în țara Egiptului: „Jur pe Numele Meu cel mare, zice Domnul , că nimeni din Iuda, dintre cei care locuiesc în țara Egiptului, nu va mai chema Numele Meu, nici nu va mai jura zicând «Viu este Stăpânul Domn!»
27 Căci Eu veghez asupra lor să le fac rău și nu bine; toți cei din Iuda, care sunt în țara Egiptului, vor fi nimiciți de sabie și de foamete până vor muri cu toții.
28 Cei care vor scăpa de sabie și se vor întoarce din țara Egiptului în țara lui Iuda vor fi doar câțiva. Atunci toată rămășița lui Iuda, care s-a dus să locuiască în țara Egiptului, va cunoaște care cuvânt se va împlini: al Meu sau al lor.