10 Cui să-i vorbesc și pe cine să înștiințez ca ei să asculte? Iată, urechile le sunt astupateși nu pot lua aminte. Cuvântul Domnului este privit cu dispreț și nu-și găsesc plăcerea în el.
11 Eu însă sunt așa de plin de mânia Domnului încât n-o mai pot ține în mine. «Toarn-o peste copilul de pe uliță, peste tinerii adunați laolaltă, căci și bărbatul, și soția sa vor fi luați, și bătrânul, și cel încărcat de zile.
12 Casele lor vor trece în stăpânirea altora, împreună cu terenurile și soțiile lor, căci Îmi voi întinde mâna împotriva locuitorilor țării, zice Domnul.
13 De la cel mai mic până la cel mai mare, toți sunt lacomi de câștig; de la profet până la preot, toți înșală.
14 Ei leagă în mod ușuratic rana poporului Meu, zicând: ‘Pace, pace!’, când nu este pace.
15 Dar se rușinează ei oare când săvârșesc vreo urâciune? Nu, nu le e rușine deloc și nici nu știu să roșească. De aceea, vor cădea împreună cu cei ce cad; vor fi răsturnați când îi voi pedepsi, zice Domnul.»“
16 „Așa vorbește Domnul : «Stați la răspântii și priviți! Întrebați care sunt cărările cele vechi, unde este calea cea bună; apoi umblați pe ea și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre. Dar ei spun: ‘Nu vrem să umblăm pe ea!’