1 Era un om din regiunea muntoasă a lui Efraim care se numea Mica.
2 El i-a zis mamei sale: – Cei o mie o sută de șecheli de argint care ți s-au luat și pentru care ai blestemat chiar de față cu mine, argintul acela este la mine. Eu îl luasem! Mama lui i-a răspuns: – Binecuvântat să fie fiul meu de Domnul!
3 El a dat înapoi mamei sale cei o mie o sută de șecheli de argint și ea i-a zis: – Pun deoparte acest argint, închinându-l Domnului cu mâna mea, pentru ca fiul meu să-și facă din el un idol cioplit și un idol turnat. În acest fel ți-l voi restitui!
4 El i-a dat înapoi mamei sale argintul. Mama lui a luat două sute de șecheli de argint și i-a dat argintarului. Acesta a făcut din el un idol cioplit și un idol turnat.
5 Acest om, Mica, avea un templu; și-a făcut un efod și niște terafimi și l-a învestit ca preot pe unul din fiii săi.
6 În zilele acelea nu era rege în Israel și fiecare făcea ce i se părea că este drept.
7 Era un tânăr levit ce locuia în Betleemul lui Iuda, printre cei din clanul lui Iuda.
8 Omul acesta a plecat din Betleemul lui Iuda ca să locuiască acolo unde va găsi un loc potrivit. În drumul său, a ajuns în regiunea muntoasă a lui Efraim, la casa lui Mica.
9 Mica i-a zis: – De unde vii? El i-a răspuns: – Sunt un levit din Betleemul lui Iuda și călătoresc ca să-mi găsesc un loc unde să locuiesc!
10 Mica i-a zis: – Rămâi la mine! Îmi vei fi părinte și preot, iar eu îți voi da zece șecheli de argint pe an, un rând de haine și mijloace de trai. Levitul a rămas.
11 Astfel, levitul a fost de acord să locuiască la acel om care l-a privit ca pe unul din fiii lui.
12 Mica l-a învestit pe levit și tânărul a slujit ca preot în casa lui.
13 Mica a zis: „Acum știu că Domnul îmi va face bine, fiindcă am ca preot un levit!“