1 Israeliții au făcut din nou ce este rău în ochii Domnului și de aceea Domnul i-a dat pe mâna lui Midian timp de șapte ani.
2 Midianiții i-au asuprit cu putere pe israeliți. Din cauza lor, israeliții și-au făcut grote în munți, peșteri și fortărețe.
3 Ori de câte ori semăna Israel, midianiții împreună cu amalekiții și popoarele din răsărit porneau împotriva lui.
4 Ei îi invadau țara și distrugeau roadele pământului până aproape de Gaza. Nu lăsau în Israel nici hrană, nici oi, nici boi și nici măgari,
5 căci ei veneau cu vitele și corturile lor, sosind ca o mulțime de lăcuste. Ei și cămilele lor erau fără număr și intrau în țară ca s-o distrugă.
6 Israel decăzuse foarte mult din cauza midianiților. Atunci israeliții au strigat către Domnul.
7 Când au strigat israeliții către Domnul din cauza lui Midian,
8 Domnul le-a trimis un profet care le-a zis: „Așa vorbește Domnul , Dumnezeul lui Israel: «Eu v-am scos din Egipt, Eu v-am smuls din casa sclaviei
9 și v-am eliberat din mâna egiptenilor și din mâna tuturor celor ce vă asupreau! I-am izgonit dinaintea voastră și v-am dat vouă țara lor!
10 V-am poruncit atunci că Domnul este Dumnezeul vostru și de aceea să nu vă temeți de zeii amoriților în a căror țară locuiți. Dar voi n-ați ascultat de glasul Meu.»“
11 După aceea a venit Îngerul Domnului și S-a așezat sub terebintul din Ofra, care era al abiezritului Ioaș. Fiul său, Ghedeon, treiera grâul în teasc, ca să-l ascundă de midianiți.
12 Îngerul Domnului i S-a arătat și i-a zis: – Domnul este cu tine, războinic viteaz!
13 Ghedeon I-a răspuns: – Nu te supăra, domnule, dar dacă Domnul este cu noi atunci de ce ni s-au întâmplat toate acestea? Și unde sunt toate minunile pe care ni le-au istorisit părinții noștri când ziceau: „Nu ne-a scos Domnul din Egipt?“ Dar acum Domnul ne-a părăsit și ne-a dat în mâna midianiților.
14 Domnul S-a întors spre el și i-a zis: – Du-te cu puterea aceasta pe care o ai și eliberează Israelul din mâna midianiților! Oare nu te trimit Eu?
15 El I-a răspuns: – Iartă-mă, Stăpâne, dar cum să eliberez eu pe Israel? Iată că familia mea este cea mai mică în Manase, iar eu sunt cel mai tânăr în familia tatălui meu!
16 Atunci Domnul i-a zis: – Vei învinge pe Midian ca pe un singur om, pentru că Eu voi fi cu tine!
17 El I-a răspuns: – Te rog, dacă tot am găsit bunăvoință la Tine, atunci înfăptuiește un semn pentru mine ca să știu că într-adevăr Tu ești Cel Ce vorbești cu mine!
18 Te mai rog, nu Te depărta de aici până ce nu mă voi întoarce la Tine ca să-Ți aduc darul meu și să Ți-l ofer! – Voi rămâne până te vei întoarce! i-a zis El.
19 Ghedeon a intrat, a gătit un ied, iar dintr-o efă de făină a făcut azime. Carnea iedului a pus-o într-un coș, iar zeama într-un vas; apoi s-a dus înspre El, sub terebint și I le-a oferit.
20 Îngerul Domnului i-a zis: – Ia carnea și azimele și pune-le pe stânca aceasta, iar zeama vars-o! El a făcut așa.
21 Îngerul Domnului a întins toiagul care era în mâna Lui și a atins cu vârful carnea și azimele. În acel moment a ieșit foc din stâncă, care a mistuit carnea și azimele. Apoi Îngerul Domnului S-a făcut nevăzut.
22 Atunci Ghedeon și-a dat seama că fusese Îngerul Domnului și a zis: – Vai de mine, Stăpâne Doamne! Am văzut pe Îngerul Domnului față în față!
23 Dar Domnul i-a răspuns: – Pace ție! Să nu-ți fie frică, căci nu vei muri!
24 Ghedeon a zidit acolo un altar Domnului și l-a numit „ Domnul este pace“. Altarul mai este încă și astăzi în Ofra, care aparține abiezriților.
25 În aceeași noapte Domnul i-a zis: – Ia cel de-al doilea bou tânăr al tatălui tău, boul care are șapte ani! Dărâmă altarul închinat de tatăl tău lui Baal și taie stâlpul Așerei care este lângă el.
26 Zidește apoi un altar potrivitDomnului , Dumnezeul tău, pe vârful acestei înălțimi, ia boul și adu o ardere de tot, folosind stâlpul Așerei pe care-l vei tăia!
27 Ghedeon a luat zece oameni din slujitorii lui și a făcut așa cum îi poruncise Domnul , dar fiindcă i-a fost foarte frică de familia lui și de oamenii din cetate, a făcut acest lucru noaptea, nu ziua.
28 Când oamenii din cetate s-au sculat dis-de-dimineață, au observat că altarul lui Baal era dărâmat, stâlpul Așerei , care fusese lângă el, era tăiat, iar boul fusese jertfit pe un altar nou.
29 Atunci s-au întrebat unii pe alții: – Cine a făcut o asemenea faptă? După ce au întrebat și au cercetat li s-a răspuns: – Ghedeon, fiul lui Ioaș, a făcut fapta aceasta!
30 Oamenii din cetate i-au zis lui Ioaș: – Scoate-l afară pe fiul tău ca să moară, pentru că a dărâmat altarul lui Baal și a tăiat stâlpul Așerei de lângă el!
31 Ioaș le-a răspuns tuturor acelora care i-au stat împotrivă: – Oare voi trebuie să-i țineți partea? Voi trebuie să-l apărați? Cine îl va răzbuna pe Baal să fie ucis până dimineață! Dacă este dumnezeu, atunci să se apere singur din cauză că i-a fost dărâmat altarul!
32 În ziua aceea au pus lui Ghedeon numele Ierub-Baal și au zis: – Să se certe Baal cu el din cauză că i-a dărâmat altarul!
33 Toți midianiții, amalekiții și popoarele din răsărit s-au aliat, au traversat Iordanul și și-au așezat tabăra în valea Izreel.
34 Ghedeon a fost îmbrăcat cu Duhul Domnului și a sunat din corn. Abiezer a fost chemat să meargă după el.
35 A trimis soli prin tot teritoriul lui Manase și manasiții au fost chemați să-l însoțească. A trimis soli în Așer, în Zabulon și în Neftali și ei au venit să-l susțină.
36 Atunci Ghedeon I-a zis lui Dumnezeu: „Dacă într-adevăr vrei să-l eliberezi pe Israel, folosindu-te de mine precum ai spus,
37 iată, voi pune o învelitoare de lână în ogor. Dacă roua va apărea doar pe lână și tot pământul va rămâne uscat, atunci voi înțelege că vrei să eliberezi Israelul prin mine, precum ai spus!“
38 Și așa s-a și întâmplat. Când s-a sculat a doua zi dis-de-dimineață, a stors învelitoarea, și din ea a curs rouă; a umplut cu apă un vas întreg.
39 Atunci Ghedeon I-a zis din nou lui Dumnezeu: „Să nu te aprinzi de mânie împotriva mea, dar voi mai vorbi încă o dată! Te rog, îngăduie-mi să mai încerc o dată semnul cu învelitoarea! Fă ca numai învelitoarea să rămână uscată și tot pământul să se acopere cu rouă!“
40 Și Dumnezeu a făcut așa în noaptea aceea: învelitoarea a rămas uscată, iar tot pământul s-a acoperit cu rouă.