1 Ierub-Baal, adică Ghedeon, împreună cu tot poporul care era cu el, s-au sculat dis-de-dimineață, au plecat și și-au așezat tabăra lângă izvorul Harod. Tabăra lui Midian era la nord de ei, lângă dealul Moreh, în vale.
2 Domnul i-a zis lui Ghedeon: „Oamenii care sunt cu tine sunt prea mulți pentru ca Eu să dau pe Midian în mâinile lor, fiindcă s-ar putea ca Israel să se mândrească față de Mine și să zică că s-a eliberat singur.
3 De aceea vestește acum în auzul oamenilor și zi-le: «Cine este fricos și se teme să se întoarcă și să se depărteze de muntele Ghilad!»“ Douăzeci și două de mii de oameni s-au întors și au mai rămas zece mii.
4 Domnul i-a zis din nou lui Ghedeon: „Oamenii sunt încă prea mulți! Coboară-i la ape și ți-i voi alege acolo! Acela despre care îți voi spune să meargă cu tine, va merge cu tine și toți aceia despre care îți voi spune să nu meargă cu tine, nu vor merge cu tine!“
5 Ghedeon i-a dus pe oameni la apă și Domnul i-a zis: „Pe cei care vor lipăi apa cu limba așa cum lipăie câinele, să-i separi de toți aceia care se vor pleca pe genunchi să bea apă!“
6 Numărul celor care au lipăit apa cu limba a fost de trei sute de bărbați. Restul poporului s-a plecat pe genunchi să bea apă.
7 Domnul i-a zis lui Ghedeon: „Cu cei trei sute de bărbați care au lipăit din apă cum lipăie câinele, vă voi elibera și-i voi da pe midianiți în mâna ta! Toți ceilalți oameni să plece acasă!“
8 După ce poporul și-a luat proviziile și trâmbițele în mâini, Ghedeon i-a trimis pe toți israeliții acasă, iar el împreună cu cei trei sute de oameni s-au îmbărbătat. Tabăra lui Midian era în vale, dedesubt de el.
9 Chiar în noaptea aceea, Domnul i-a zis lui Ghedeon: „Scoală-te și atacă tabăra căci am dat-o în mâinile tale!
10 Dacă ți-e frică s-o ataci, du-te cu Pura, slujitorul tău!
11 Să asculți ce vor vorbi, fiindcă după aceea ți se vor întări mâinile și vei putea să ataci tabăra!“ Atunci el și cu Pura, slujitorul lui, au înaintat până la avanpostul străjerilor care erau în tabără.
12 Midianiții, amalekiții și popoarele din răsărit erau răspândiți în vale, ca o mulțime de lăcuste; cămilele lor erau fără număr, ca nisipul de pe țărmul mării.
13 Când a sosit Ghedeon, a văzut acolo un om care îi povestea prietenului său un vis. El zicea: – Am avut un vis: se făcea că o turtă de orz se rostogolea în tabăra midianiților. A ajuns până la cort, l-a izbit și acesta a căzut răsturnându-se cu susul în jos! Astfel cortul a fost distrus!
14 Camaradul lui i-a răspuns: – Aceasta nu este altceva decât sabia lui Ghedeon, fiul israelitului Ioaș! Dumnezeu i-a dat în mâna lui pe midianiți cu toată oștirea lor!
15 După ce a auzit Ghedeon povestirea visului și interpretarea lui, s-a închinat și s-a întors în tabăra lui Israel. El le-a zis: „Sculați-vă, căci Domnul a dat în mâinile voastre oștirea lui Midian!“
16 A împărțit cei trei sute de oameni în trei cete, a dat fiecăruia câte o trâmbiță și niște ulcioare goale cu torțe în ele,
17 și le-a zis: „Să vă uitați la mine și să faceți la fel! Când am să ajung la capătul taberei, să faceți așa cum voi face eu!
18 Când eu și cei care vor fi cu mine vom suna din trâmbițe, atunci să sunați și voi din trâmbițele voastre de jur împrejurul întregii tabere și să ziceți: «Pentru Domnul și pentru Ghedeon!»“
19 Ghedeon și cei o sută de bărbați care erau cu el au ajuns la capătul taberei la începutul străjii de la miezul nopții, chiar când se schimbau străjerii. Și au început să sune din trâmbițe și să spargă ulcioarele pe care le aveau în mâini.
20 Toate cele trei cete au sunat din trâmbițe și au spart ulcioarele; au apucat de torțe cu mâna stângă, în timp ce în mâna dreaptă țineau trâmbițele ca să sune. Apoi au strigat: „Sabia Domnului și sabia lui Ghedeon!“
21 Fiecare rămăsese la locul lui în jurul taberei. Și toți cei din tabără au început să alerge, să țipe și să fugă.
22 Când cei trei sute de bărbați au sunat din trâmbițe, Domnul a făcut ca aliații adunați în tabără să întoarcă sabia unii împotriva altora. Oștirea a fugit către Bet-Șita, înspre Țerera, lângă hotarul de la Abel-Mehola, în apropiere de Tabat.
23 Israeliții din Neftali, din Așer și din întregul Manase au fost chemați să-i urmărească pe midianiți.
24 Ghedeon a trimis soli prin toată regiunea muntoasă a lui Efraim, spunând: „Coborâți, urmăriți-i pe midianiți și capturați-i la apele de lângă Bet-Bara și la Iordan!“ Și toți efraimiții s-au strâns și au pus stăpânire pe apele de lângă Bet-Bara și pe Iordan.
25 Le-au prins pe cele două căpetenii ale midianiților, pe Oreb și pe Zeeb. Pe Oreb l-au omorât la Țur-Oreb, iar pe Zeeb l-au omorât la Iecheb-Zeeb. După ce i-au urmărit pe midianiți, i-au adus lui Ghedeon, dincolo de Iordan, capetele lui Oreb și Zeeb.