30 Zebul, conducătorul cetății, a auzit cuvintele lui Gaal, fiul lui Ebed, și s-a aprins de mânie.
31 A trimis pe ascuns niște soli la Abimelek ca să-i spună: „Gaal, fiul lui Ebed, împreună cu frații săi au venit la Șehem și răscoală cetatea împotriva ta!
32 Pleacă noaptea împreună cu poporul care este cu tine și stai la pândă în câmp!
33 Apoi să te scoli dimineața, înainte de răsăritul soarelui și să te năpustești asupra cetății! Când Gaal și poporul care este cu el vor ieși împotriva ta, să le faci după cum vei putea!“
34 Abimelek și tot poporul care era cu el s-au sculat noaptea și s-au pus la pândă în patru cete lângă Șehem.
35 Când Gaal, fiul lui Ebed, a ieșit și a stat la intrarea porții cetății, Abimelek și poporul care era cu el au ieșit din ascunzătoare.
36 Când a zărit poporul, Gaal i-a zis lui Zebul: – Văd un popor care se coboară de pe vârfurile munților! Zebul i-a răspuns: – Ceea ce vezi este umbra munților, nu oameni!