18 Omul acesta a dobîndit un ogor cu plata nelegiuirii lui, a căzut cu capul în jos, a plesnit în două prin mijloc, și i s’au vărsat toate măruntaiele.
19 Lucrul acesta a ajuns așa de cunoscut de toți locuitorii din Ierusalim, încît ogorul acela a fost numit în limba lor: «Acheldama», adică: «Ogorul sîngelui.» –
20 În adevăr, în cartea Psalmilor este scris: «Locuința lui să rămînă pustie, și nimeni să nu locuiască în ea!» Și: «Slujba lui s’o ia altul!»
21 Trebuie deci ca, dintre ceice ne-au însoțit în toată vremea în care a trăit Domnul Isus între noi,
22 cu începere dela botezul lui Ioan pînă în ziua cînd S’a înălțat El dela noi, să fie rînduit, unul care să ne însoțească drept martor al învierii Lui.
23 Ei au pus înainte pe doi: pe Iosif, numit Barsaba, zis și Iust, și pe Matia.
24 Apoi au făcut următoarea rugăciune: «Doamne, Tu, care cunoști inimile tuturor oamenilor, arată-ne pe care din acești doi l-ai ales,