Faptele Apostolilor 12 VDC

1 Cam pe aceeaș vreme, împăratul Irod a pus mînile pe unii din Biserică, pentruca să-i chinuiască;

2 și a ucis cu sabia pe Iacov, fratele lui Ioan.

3 Cînd a văzut că lucrul acesta place Iudeilor, a mai pus mîna și pe Petru. – Erau zilele praznicului Azimilor. –

4 După ce l-a prins, și l-a băgat în temniță, l-a pus supt paza a patru cete de cîte patru ostași, cu gînd ca după Paște să-l scoată înaintea norodului.

5 Deci Petru era păzit în temniță, și Biserica nu înceta să înalțe rugăciuni către Dumnezeu pentru el.

6 În noaptea zilei cînd avea de gînd Irod să-l înfățișeze la judecată, Petru dormea între doi ostași, legat de mîni cu două lanțuri; și niște păzitori păzeau temnița la ușă.

7 Și iată, un înger al Domnului a stătut lîngă el pe neașteptate, și o lumină a strălucit în temniță. Îngerul a deșteptat pe Petru, lovindu-l în coastă, și i-a zis: „Scoală-te, iute!“ Lanțurile i-au căzut jos de pe mîni.

8 Apoi îngerul i-a zis: „Încinge-te, și leagă-ți încălțămintele.“ Și el a făcut așa. Îngerul i-a mai zis: „Îmbracă-te în haină, și vino după mine.“

9 Petru a ieșit afară, și a mers după el, fără să știe dacă ce făcea îngerul este adevărat. I se părea că are o vedenie.

10 După ce au trecut de straja întîia și a doua, au ajuns la poarta de fer, care dă în cetate, și ea li s’a deschis singură; au ieșit, și au trecut într’o uliță. Îndată, îngerul a plecat de lîngă el.

11 Cînd și-a venit Petru în fire, a zis: „Acum văd cu adevărat că Domnul a trimes pe îngerul Său, și m’a scăpat din mîna lui Irod și dela tot ce aștepta poporul Iudeu.“

12 După ce și-a dat bine seama de cele întîmplate, s’a îndreptat spre casa Mariei, mama lui Ioan, zis și Marcu, unde erau adunați mulți laolaltă, și se rugau.

13 A bătut la ușa care dădea în pridvor; și o slujnică, numită Roda, a venit să vadă cine e.

14 A cunoscut glasul lui Petru: și de bucurie, în loc să deschidă, a alergat înlăuntru să dea de veste că Petru stă înaintea porții.

15 „Ești nebună!“ i-au zis ei. Dar ea stăruia și spunea că el este. Ei, dimpotrivă, ziceau: „Este îngerul lui.“

16 Petru însă bătea mereu. Au deschis, și au rămas încremeniți cînd l-au văzut.

17 Petru le-a făcut semn cu mîna să tacă, le-a istorisit cum îl scosese Domnul din temniță, și a zis: „Spuneți lucrul acesta lui Iacov și fraților.“ Apoi a ieșit, și s’a dus într’alt loc.

18 Cînd s’a făcut ziuă, ostașii au fost într’o mare fierbere, ca să știe ce s’a făcut Petru.

19 Irod, după ce l-a căutat în toate părțile, și nu l-a aflat, a luat la cercetare pe păzitori, și a poruncit să-i omoare. În urmă s’a pogorît din Iudea la Cezarea, ca să rămînă acolo.

20 Irod era foarte mîniat pe cei din Tir și din Sidon. Dar aceștia au venit toți într’un gînd la el; și după ce au cîștigat de partea lor pe Blast, care era mai mare peste odaia de dormit a împăratului, au cerut pace, pentrucă țara lor se hrănea din țara împăratului.

21 Într’o zi anumită, Irod s’a îmbrăcat cu hainele lui împărătești, a șezut pe scaunul lui împărătesc, și le vorbea.

22 Norodul a strigat: „Glas de Dumnezeu, nu de om!“

23 Îndată l-a lovit un înger al Domnului, pentrucă nu dăduse slavă lui Dumnezeu. Și a murit mîncat de viermi.

24 Însă Cuvîntul lui Dumnezeu se răspîndea tot mai mult, și numărul ucenicilor se mărea.

25 Barnaba și Saul, după ce și-au împlinit însărcinarea, s’au întors din Ierusalim, luînd cu ei pe Ioan, zis și Marcu.

Capitolele

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28