Faptele Apostolilor 13 VDC

1 În Biserica din Antiohia erau niște prooroci și învățători: Barnaba, Simon, numit Niger, Luciu din Cirena, Manaen, care fusese crescut împreună cu cîrmuitorul Irod, și Saul.

2 Pe cînd slujeau Domnului și posteau, Duhul Sfînt a zis: „Puneți-Mi deoparte pe Barnaba și pe Saul pentru lucrarea la care i-am chemat.“

3 Atunci, după ce au postit și s’au rugat, și-au pus mînile peste ei, și i-au lăsat să plece.

4 Barnaba și Saul, trimeși de Duhul Sfînt, s’au coborît la Seleucia, și de acolo au plecat cu corabia la Cipru.

5 Ajunși la Salamina, au vestit Cuvîntul lui Dumnezeu în sinagogile Iudeilor. Aveau de slujitor pe Ioan.

6 Dupăce au străbătut toată insula pînă la Pafos, au întîlnit pe un vrăjitor, prooroc mincinos, un Iudeu, cu numele Bar-Isus,

7 care era cu dregătorul Sergius Paulus, un om înțelept. Acesta din urmă a chemat pe Barnaba și pe Saul, și și-a arătat dorința să audă Cuvîntul lui Dumnezeu.

8 Dar Elima, vrăjitorul, – căci așa se tîlcuiește numele lui – le stătea împotrivă, și căuta să abată pe dregător dela credință.

9 Atunci Saul, care se mai numește și Pavel, fiind plin de Duhul Sfînt, s’a uitat țintă la el,

10 și a zis: „Om plin de toată viclenia și de toată răutatea, fiul dracului, vrăjmaș al oricărei neprihăniri, nu mai încetezi tu să strîmbi căile drepte ale Domnului?

11 Acum, iată că mîna Domnului este împotriva ta: vei fi orb, și nu vei vedea soarele pînă la o vreme.“ Îndată a căzut peste el ceață și întunerec, și căuta bîjbîind niște oameni, cari să-l ducă de mînă.

12 Atunci dregătorul, cînd a văzut ce se întîmplase, a crezut, și a rămas uimit de învățătura Domnului.

13 Pavel și tovarășii lui au pornit cu corabia din Pafos, și s’au dus la Perga în Pamfilia. Ioan s’a despărțit de ei, și s’a întors la Ierusalim.

14 Din Perga și-au urmat drumul înainte, și au ajuns la Antiohia din Pisidia.În ziua Sabatului, au intrat în sinagogă și au șezut jos.

15 După citirea Legii și a Proorocilor, fruntașii sinagogii au trimes să le zică: „Fraților, dacă aveți un cuvînt de îndemn pentru norod, vorbiți“.

16 Pavel s’a sculat, a făcut semn cu mîna, și a zis: „Bărbați Israeliți și voi cari vă temeți de Dumnezeu, ascultați!

17 Dumnezeul acestui popor Israel a ales pe părinții noștri. A ridicat la cinste pe norodul acesta, în timpul șederii lui în țara Egiptului, și l’a scos din Egipt cu brațul Său cel puternic.

18 Timp de aproape patruzeci de ani, le-a suferit purtarea în pustie.

19 Și, dupăce a nimicit șapte popoare în țara Canaanului, le-a dat de moștenire pămîntul lor, pentru aproape patru sute cincizeci de ani.

20 După aceste lucruri le-a dat judecători, pînă la proroocul Samuel.

21 Ei au cerut atunci un împărat. Și, timp de aproape patruzeci de ani, Dumnezeu le-a dat pe Saul, fiul lui Chis, din seminția lui Beniamin;

22 apoi l-a înlăturat, și le-a ridicat împărat pe David, despre care a mărturisit astfel: „Am găsit pe David, fiul lui Iese, om după inima Mea, care va împlini toate voile Mele.“

23 Din sămînța lui David, Dumnezeu, după făgăduința Sa, a ridicat lui Israel un Mîntuitor, care este Isus.

24 Înainte de venirea Lui, Ioan propovăduise botezul pocăinței la tot norodul lui Israel.

25 Și Ioan, cînd era la sfîrșitul însărcinării lui, zicea: „Cine credeți că sînt eu? Nu sînt Acela; ci iată că după mine vine Unul, căruia eu nu sînt vrednic să-i desleg încălțămintea picioarelor.“

26 Fraților, fii ai neamului lui Avraam, și ceice vă temeți de Dumnezeu, vouă v’a fost trimes Cuvîntul acestei mîntuiri.

27 Căci locuitorii din Ierusalim și mai marii lor n’au cunoscut pe Isus; și prin faptul că L-au osîndit, au împlinit cuvintele proorocilor, cari se citesc în fiecare Sabat.

28 Măcarcă n’au găsit în El nicio vină de moarte, totuș ei au cerut lui Pilat să-L omoare.

29 Și, dupăce au împlinit tot ce este scris despre El, L-au dat jos depe lemn, și L-au pus într’un mormînt.

30 Dar Dumnezeu L-a înviat din morți.

31 El S’a arătat, timp de mai multe zile celorce se suiseră cu El din Galilea la Ierusalim, și cari acum sînt martorii Lui înaintea norodului.

32 Și noi vă aducem vestea aceasta bună că făgăduința făcută părinților noștri,

33 Dumnezeu a împlinit-o pentru noi, copiii lor, înviind pe Isus; după cum este scris în psalmul al doilea: „Tu ești Fiul Meu, astăzi Te-am născut.“

34 Că L-a înviat din morți, așa că nu Se va mai întoarce în putrezire, a spus-o cînd a zis: „Vă voi împlini cu toată credincioșia făgăduințele sfinte, pe cari le-am făcut lui David.“

35 De aceea mai zice și în alt psalm: „Nu vei îngădui ca Sfîntul Tău să vadă putrezirea.“

36 Și David, după ce a slujit celor din vremea lui, după planul lui Dumnezeu, a murit, a fost îngropat lîngă părinții săi, și a văzut putrezirea.

37 Dar Acela, pe care L-a înviat Dumnezeu, n’a văzut putrezirea.

38 Să știți dar, fraților, că în El vi se vestește iertarea păcatelor;

39 și oricine crede, este iertat prin El de toate lucrurile de cari n’ați putut fi iertați prin Legea lui Moise.

40 Astfel, luați seama să nu vi se întîmple ce se spune în prooroci:

41 „Uitați-vă, disprețuitorilor, mirați-vă și pieriți; căci în zilele voastre, am să fac o lucrare, pe care n’o veți crede nicidecum, dacă v’ar istorisi-o cineva.“

42 Cînd au ieșit afară, Neamurile i-au rugat să le vorbească și în Sabatul viitor despre aceleași lucruri.

43 Și după ce s’a împrăștiat adunarea, mulți din Iudei și din prozeliții evlavioși au mers după Pavel și Barnaba, cari stăteau de vorbă cu ei, și-i îndemnau să stăruiască în harul lui Dumnezeu.

44 În Sabatul viitor, aproape toată cetatea s’a adunat ca să audă Cuvîntul lui Dumnezeu.

45 Iudeii, cînd au văzut noroadele, s’au umplut de pizmă, vorbeau împotriva celor spuse de Pavel, și-l batjocoreau.

46 Dar Pavel și Barnaba le-au zis cu îndrăzneală: „Cuvîntul lui Dumnezeu trebuia vestit mai întîi vouă; dar fiindcă voi nu-l primiți, și singuri vă judecați nevrednici de viața vecinică, iată că ne întoarcem spre Neamuri.

47 Căci așa ne-a poruncit Domnul: «Te-am pus ca să fii Lumina Neamurilor, ca să duci mîntuirea pînă la marginile pămîntului.“

48 Neamurile se bucurau cînd au auzit lucrul acesta și preamăreau Cuvîntul Domnului. Și toți cei ce erau rînduiți să capete viața vecinică, au crezut.

49 Cuvîntul Domnului se răspîndea în toată țara.

50 Dar Iudeii au întărîtat pe femeile cucernice cu vază și pe fruntașii cetății, au stîrnit o prigonire împotriva lui Pavel și Barnaba, și i-au izgonit din hotarele lor.

51 Pavel și Barnaba au scuturat praful de pe picioare împotriva lor, și s’au dus în Iconia,

52 în timp ce ucenicii erau plini de bucurie și de Duhul Sfînt.

Capitolele

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28