2 Și cînd s’a suit Petru la Ierusalim, îl mustrau cei tăiați împrejur,
3 și ziceau: „Ai intrat în casă la niște oameni netăiați împrejur, și ai mîncat cu ei.“
4 Petru a început să le spună pe rînd cele întîmplate. El a zis:
5 „Eram în cetatea Iope; și, pe cînd mă rugam, am căzut într’o răpire sufletească, și am avut o vedenie: un vas ca o față de masă mare, legată cu cele patru colțuri, se cobora din cer, și a venit pînă la mine.
6 Cînd m’am uitat în ea, am văzut dobitoacele cu patru picioare de pe pămînt, fiarele, tîrîtoarele și păsările cerului.
7 Și am auzit un glas, care mi-a zis: «Petre, scoală-te, taie și mănînîncă.»
8 Dar eu am răspuns: «Nicidecum, Doamne, căci nimic spurcat sau necurat n’a intrat vreodată în gura mea.»