5 „Eram în cetatea Iope; și, pe cînd mă rugam, am căzut într’o răpire sufletească, și am avut o vedenie: un vas ca o față de masă mare, legată cu cele patru colțuri, se cobora din cer, și a venit pînă la mine.
6 Cînd m’am uitat în ea, am văzut dobitoacele cu patru picioare de pe pămînt, fiarele, tîrîtoarele și păsările cerului.
7 Și am auzit un glas, care mi-a zis: «Petre, scoală-te, taie și mănînîncă.»
8 Dar eu am răspuns: «Nicidecum, Doamne, căci nimic spurcat sau necurat n’a intrat vreodată în gura mea.»
9 Și glasul mi-a zis a doua oară din cer: «Ce a curățit Dumnezeu, să nu numești spurcat.»
10 Lucrul acesta s’a făcut de trei ori; apoi toate au fost ridicate iarăș în cer.
11 Și iată că îndată, trei oameni trimeși din Cezarea la mine, au stătut la poarta casei, în care eram.