46 Dar Pavel și Barnaba le-au zis cu îndrăzneală: „Cuvîntul lui Dumnezeu trebuia vestit mai întîi vouă; dar fiindcă voi nu-l primiți, și singuri vă judecați nevrednici de viața vecinică, iată că ne întoarcem spre Neamuri.
47 Căci așa ne-a poruncit Domnul: «Te-am pus ca să fii Lumina Neamurilor, ca să duci mîntuirea pînă la marginile pămîntului.“
48 Neamurile se bucurau cînd au auzit lucrul acesta și preamăreau Cuvîntul Domnului. Și toți cei ce erau rînduiți să capete viața vecinică, au crezut.
49 Cuvîntul Domnului se răspîndea în toată țara.
50 Dar Iudeii au întărîtat pe femeile cucernice cu vază și pe fruntașii cetății, au stîrnit o prigonire împotriva lui Pavel și Barnaba, și i-au izgonit din hotarele lor.
51 Pavel și Barnaba au scuturat praful de pe picioare împotriva lor, și s’au dus în Iconia,
52 în timp ce ucenicii erau plini de bucurie și de Duhul Sfînt.