18 Dupăce m’au supus la cercetare, ei aveau de gînd să-mi dea drumul, pentrucă nu era în mine nici o vină vrednică de moarte.
19 Dar Iudeii s’au împotrivit, și am fost silit să cer să fiu judecat de Cezar, fără să am dealtfel niciun gînd să pîrăsc neamul meu.
20 De aceea, v’am chemat să vă văd, și să vorbesc cu voi; căci din pricina nădejdii lui Israel port eu acest lanț.“
21 Ei i-au răspuns: „Noi n’am primit din Iudea nici o scrisoare cu privire la tine, și n’a venit aici nici un frate, care să fi spus sau să fi vorbit ceva rău despre tine.
22 Dar am vrea să auzim părerea ta, pentrucă știm că partida aceasta pretutindeni stîrnește împotrivire.“
23 I-au hotărît o zi, și au venit mai mulți la locuința lui. Pavel le-a vestit Împărăția lui Dumnezeu, le-a adus dovezi, și a căutat să-i încredințeze, prin Legea lui Moise și prin Prooroci, despre lucrurile privitoare la Isus. Vorbirea ținea de dimineață pînă seara.
24 Unii au crezut ce le spunea el, iar alții n’au crezut.