1 Cînd s’au apropiat de Ierusalim, și au fost lîngă Betfaghe și Betania, înspre muntele Măslinilor, Isus a trimes pe doi din ucenicii Săi,
2 și le-a zis: „Duceți-vă în satul dinaintea voastră: îndată ce veți intra în el, veți găsi un măgăruș legat, pe care n’a încălecat încă nici un om; deslegați-l și aduceți-Mi-l.
3 Dacă vă va întreba cineva: «Pentruce faceți lucrul acesta?» să răspundeți: «Domnul are trebuință de el. Și îndată îl va trimete înapoi aici.“
4 Ucenicii s’au dus, au găsit măgărușul legat afară lîngă o ușă, la cotitura drumului, și l-au deslegat.
5 Unii din cei ce stăteau acolo, le-au zis: „Ce faceți? De ce deslegați măgărușul acesta?“
6 Ei au răspuns cum le poruncise Isus. Și i-au lăsat să plece.
7 Au adus măgărușul la Isus, și-au aruncat hainele pe el, și Isus a încălecat pe el.
8 Mulți oameni își așterneau hainele pe drum, iar alții presărau ramuri, pe cari le tăiaseră depe cîmp.
9 Cei ce mergeau înainte și cei ce veneau după Isus, strigau: „Osana! Binecuvîntat este cel ce vine în Numele Domnului!
10 Binecuvîntată este Împărăția care vine, Împărăția părintelui nostru David! Osana în cerurile prea înalte!“
11 Isus a intrat în Ierusalim, și S’a dus în Templu. Dupăce S’a uitat la toate lucrurile de jur împrejur, fiindcă era pe înserate, a plecat la Betania, cu cei doisprezece.
12 A doua zi, după ce au ieșit din Betania, Isus a flămînzit.
13 A zărit de departe un smochin, care avea frunze, și a venit să vadă poate va găsi ceva în el. S’a apropiat de smochin, dar n’a găsit decît frunze, căci nu era încă vremea smochinelor.
14 Atunci a luat cuvîntul, și a zis smochinului: „În veac să nu mai mănînce nimeni rod din tine!“ Și ucenicii au auzit aceste vorbe.
15 Au ajuns în Ierusalim; și Isus a intrat în Templu. A început să scoată afară pe cei ce vindeau și cumpărau în Templu; a răsturnat mesele schimbătorilor de bani, și scaunele celor ce vindeau porumbei.
16 Și nu lăsa pe nimeni să poarte vreun vas prin Templu.
17 Și-i învăța și zicea: „Oare nu este scris: «Casa Mea se va chema o casă de rugăciune pentru toate neamurile?» Dar voi ați făcut din ea o peșteră de tîlhari.“
18 Preoții cei mai de seamă și cărturarii, cînd au auzit cuvintele acestea, căutau cum să-L omoare; căci se temeau de El, pentrucă tot norodul era uimit de învățătura Lui.
19 Oridecîte ori se însera, Isus ieșea afară din cetate.
20 Dimineața, cînd treceau pe lîngă smochin, ucenicii l-au văzut uscat din rădăcini.
21 Petru și-a adus aminte de cele petrecute, și a zis lui Isus: „Învățătorule, uite că smochinul, pe care l-ai blestemat, s’a uscat.“
22 Isus a luat cuvîntul, și le-a zis: „Aveți credință în Dumnezeu!
23 Adevărat vă spun că, dacă va zice cineva muntelui acestuia: «Ridică-te și aruncă-te în mare», și dacă nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ce zice se va face, va avea lucrul cerut.
24 De aceea vă spun că, orice lucru veți cere, cînd vă rugați, să credeți că l-ați și primit, și-l veți avea.
25 Și, cînd stați în picioare de vă rugați, să iertați orice aveți împotriva cuiva, pentruca și Tatăl vostru care este în ceruri, să vă ierte greșelile voastre.
26 Dar dacă nu iertați, nici Tatăl vostru care este în ceruri nu vă va ierta greșelile voastre.
27 S’au dus din nou în Ierusalim. Și, pe cînd Se plimba Isus prin Templu, au venit la El preoții cei mai de seamă, cărturarii și bătrînii,
28 și I-au zis: „Cu ce putere faci Tu aceste lucruri? Și cine Ți-a dat puterea aceasta ca să le faci?“
29 Isus le-a răspuns: „Am să vă pun și Eu o întrebare; răspundeți-Mi la ea, și apoi vă voi spune și Eu cu ce putere fac aceste lucruri.
30 Botezul lui Ioan venea din cer ori dela oameni? Răspundeți-Mi!“
31 Ei însă vorbeau astfel între ei: „Dacă răspundem: «Din cer», va zice: «Dar de ce nu l-ați crezut?»
32 Și dacă vom răspunde: «Dela oameni …» se temeau de norod, căci toți socoteau că Ioan a fost în adevăr un prooroc.
33 Atunci au răspuns lui Isus: „Nu știm.“ Și Isus le-a zis: „Nici Eu n’am să vă spun cu ce putere fac aceste lucruri.“