12 A doua zi, după ce au ieșit din Betania, Isus a flămînzit.
13 A zărit de departe un smochin, care avea frunze, și a venit să vadă poate va găsi ceva în el. S’a apropiat de smochin, dar n’a găsit decît frunze, căci nu era încă vremea smochinelor.
14 Atunci a luat cuvîntul, și a zis smochinului: „În veac să nu mai mănînce nimeni rod din tine!“ Și ucenicii au auzit aceste vorbe.
15 Au ajuns în Ierusalim; și Isus a intrat în Templu. A început să scoată afară pe cei ce vindeau și cumpărau în Templu; a răsturnat mesele schimbătorilor de bani, și scaunele celor ce vindeau porumbei.
16 Și nu lăsa pe nimeni să poarte vreun vas prin Templu.
17 Și-i învăța și zicea: „Oare nu este scris: «Casa Mea se va chema o casă de rugăciune pentru toate neamurile?» Dar voi ați făcut din ea o peșteră de tîlhari.“
18 Preoții cei mai de seamă și cărturarii, cînd au auzit cuvintele acestea, căutau cum să-L omoare; căci se temeau de El, pentrucă tot norodul era uimit de învățătura Lui.