1 După două zile era praznicul Paștelor și al Azimilor. Preoții cei mai de seamă și cărturarii căutau cum să prindă pe Isus cu vicleșug, și să-L omoare.
2 Căci ziceau: „Nu în timpul praznicului, ca nu cumva să se facă turburare în norod.“
3 Pe cînd ședea Isus la masă, în Betania, în casa lui Simon leprosul, a venit o femeie, care avea un vas de alabastru cu mir de nard curat, foarte scump; și, dupăce a spart vasul, a turnat mirul pe capul lui Isus.
4 Unora dintre ei le-a fost necaz, și ziceau: „Ce rost are risipa aceasta de mir?
5 Mirul acesta s’ar fi putut vinde cu mai mult de trei sute de lei (Grecește: dinari.), și să se dea săracilor.“ Și le era foarte necaz pe femeia aceea.
6 Dar Isus le-a zis: „Lăsați-o în pace; de ce-i faceți supărare? Ea a făcut un lucru frumos față de Mine;
7 căci pe săraci îi aveți totdeauna cu voi, și le puteți face bine oricînd voiți: dar pe Mine nu Mă aveți totdeauna.