35 Apoi a mers puțin mai înainte, S’a aruncat la pămînt, și Se ruga ca, dacă este cu putință, să treacă de la El ceasul acela.
36 El zicea: „Ava, adică: Tată, – Ție toate lucrurile Îți sînt cu putință; depărtează de la Mine paharul acesta! Totuș, facă-se nu ce voiesc Eu, ci ce voiești Tu.“
37 Și a venit la ucenici, pe cari i-a găsit dormind. Și a zis lui Petru: „Simone, tu dormi? Un ceas n’ai fost în stare să veghezi?
38 Vegheați și rugați-vă, ca să nu cădeți în ispită; duhul este plin de rîvnă, dar trupul este neputincios.“
39 S’a dus iarăș, și S’a rugat, zicînd aceleași cuvinte.
40 Apoi S’a întors din nou și i-a găsit dormind; pentrucă li se îngreuiaseră ochii de somn. Ei nu știau ce să-I răspundă.
41 În sfîrșit, a venit a treia oară, și le-a zis: „Dormiți de acum, și odihniți-vă! Destul! A venit ceasul! Iată că Fiul omului este dat în mînile păcătoșilor.