66 Pe cînd stătea Petru jos în curte, a venit una din slujnicele marelui preot.
67 Cînd a văzut pe Petru încălzindu-se, s’a uitat țintă la el, și i-a zis: „Și tu erai cu Isus din Nazaret!“
68 El s’a lepădat, și a zis: „Nu știu, nici nu înțeleg ce vrei să zici.“ Apoi a ieșit în pridvor. Și a cîntat cocoșul.
69 Cînd l-a văzut slujnica, a început iarăș să spună celor ce stăteau acolo: „Acesta este unul dintre oamenii aceia.“
70 Și el s’a lepădat din nou. După puțină vreme, ceice stăteau acolo, au zis iarăș lui Petru: „Nu mai încape îndoială că ești unul din oamenii aceia; căci ești Galilean, și graiul tău seamănă cu al lor.“
71 Atunci el a început să se blesteme și să se jure: „Nu cunosc pe omul acesta, despre care vorbiți!“
72 Îndată a cîntat cocoșul a doua oară. Și Petru și-a adus aminte de vorba, pe care i-o spusese Isus: „Înainte ca să cînte cocoșul de două ori, te vei lepăda de Mine de trei ori.“ Și gîndindu-se la acest lucru, a început să plîngă.