1 După cîtva timp, pe vremea seceratului grîului, Samson s’a dus să-și vadă nevasta, și i-a dus un ied. El a zis: „Vreau să intru la nevastă-mea în odaia ei“.
2 Dar tatăl nevestei nu i-a îngăduit să intre. „Am crezut că o urăști“, a zis el, „și am dat-o tovarășului tău. Nu este soru-sa cea tînără mai frumoasă ca ea? Ia-o dar în locul ei.“
3 Samson le-a zis: „De data aceasta nu voi fi vinovat față de Filisteni, dacă le voi face rău“.
4 Samson a plecat. A prins trei sute de vulpi, și a luat niște făclii: apoi a legat vulpile coadă de coadă, și a pus cîte o făclie între cele două cozi, la mijloc.
5 A aprins făcliile, a dat drumul vulpilor în grînele Filistenilor, și a aprins astfel atît stogurile de snopi, cît și grîul care era în picioare, ba încă și grădinile de măslini.
6 Filistenii au zis: „Cine a făcut lucrul acesta?“ Li s’a răspuns: „Samson, ginerele Timneanului, pentru că acesta i-a luat nevasta și a dat-o tovarășului lui“. Și Filistenii s’au suit, și au ars-o pe ea și pe tatăl ei.
7 Samson le-a zis: „Așa faceți? Nu voi înceta decît după ce-mi voi răzbuna pe voi“.
8 I-a bătut aspru, pe spate și pe pîntece; apoi s’a pogorît și a locuit în crăpătura stîncii Etam.
9 Atunci Filistenii au pornit, au tăbărît în Iuda, și s’au întins pînă la Lehi.
10 Bărbații din Iuda au zis: „Pentruce v’ați suit împotriva noastră?“ Ei au răspuns: „Ne-am suit să legăm pe Samson, ca să-i facem așa cum ne-a făcut el nouă“.
11 Atunci trei mii de bărbați din Iuda s’au pogorît la crăpătura stîncii Etam, și au zis lui Samson: „Nu știi că Filistenii stăpînesc peste noi? Ce ne-ai făcut deci?“ El le-a răspuns: „Le-am făcut așa cum mi-au făcut și ei mie.“
12 Ei i-au zis: „Noi ne-am pogorît să te legăm, ca să te dăm în mînile Filistenilor.“ Samson le-a zis: „Jurați-mi că nu mă veți omorî“.
13 Ei i-au răspuns: „Nu; vrem numai să te legăm și să te dăm în mînile lor, dar nu te vom omorî.“ Și l-au legat cu două funii noi, și l-au scos din stîncă.
14 Cînd a ajuns la Lehi, Filistenii au început să strige de bucurie înaintea lui. Atunci Duhul Domnului a venit peste el. Funiile pe cari le avea la brațe s’au făcut ca niște fire de in ars în foc, și legăturile i-au căzut de pe mîni.
15 El a găsit o falcă de măgar neuscată încă, a întins mîna și a luat-o și a ucis cu ea o mie de oameni.
16 Și Samson a zis:„Cu o falcă de măgar, o grămadă, două grămezi;Cu o falcă de măgar, am ucis o mie de oameni“.
17 Dupăce a isprăvit de vorbit, a aruncat falca din mînă. Și locul acela s’a numit Ramat-Lehi.
18 Fiindu-i foarte sete, a strigat către Domnul, și a zis: „Tu ai îngăduit, prin mîna robului Tău, această mare isbăvire; și acum să mor de sete, și să cad în mînile celor netăiați împrejur?“
19 Dumnezeu a despicat crăpătura stîncii din Lehi, și a ieșit apă din ea. Samson a băut, duhul i s’a întremat, și s’a înviorat. De aceea s’a numit izvorul acela En-Hacore; el este și astăzi la Lehi.
20 Samson a fost două zeci de ani judecător în Israel, pe vremea Filistenilor.