1 Samson a plecat la Gaza; acolo a văzut o curvă, și a intrat la ea.
2 S’a spus oamenilor din Gaza: „Samson a venit aici“. Și l-au înconjurat, și au pîndit toată noaptea la poarta cetății. Au stat liniștiți toată noaptea, și au zis: „Cînd se va lumina de ziuă, îl vom omorî“.
3 Samson a rămas culcat pînă la miezul nopții. Pela miezul nopții, s’a sculat, și a apucat porțile cetății cu amîndoi stîlpii, le-a scos împreună cu zăvorul, le-a pus pe umeri, și le-a dus pe vîrful muntelui din fața Hebronului.
4 După aceea, a iubit pe o femeie în valea Sorec. Ea se numea Dalila.
5 Domnitorii Filistenilor s’au suit la ea, și i-au zis: „Înduplecă-l, și află de unde-i vine puterea lui cea mare și cum am putea să-l biruim, ca să-l legăm și să-l slăbim, și-ți vom da fiecare cîte o mie o sută de sicli de argint.
6 Dalila a zis lui Samson: „Spune-mi, te rog, de unde-ți vine puterea ta cea mare, și cu ce ar trebui să fii legat ca să fii biruit“.
7 Samson i-a zis: „Dacă aș fi legat cu șapte funii noi, cari să nu fie uscate încă, aș slăbi și aș fi ca orice alt om“.
8 Domnitorii Filistenilor au adus Dalilei șapte funii noi, neuscate încă“.Și ea l-a legat cu funiile acestea.
9 Iar niște oameni stăteau la pîndă la ea, într’o odaie. Ea i-a zis: „Filistenii sînt asupra ta Samson“! Și el a rupt funiile, cum se rupe o ață de cîlți cînd se atinge de foc. Și astfel n’au știut de unde-i venea puterea.
10 Dalila a zis lui Samson: „Vezi, ți-ai bătut joc de mine, mi-ai spus minciuni. Acum, te rog, arată-mi cu ce trebuie să fii legat“.
11 El i-a zis: „Dacă aș fi legat cu funii noi, cari să nu fi fost întrebuințate niciodată, aș slăbi și aș fi ca orice alt om“.
12 Dalila a luat niște funii noi, și l-a legat cu ele. Apoi i-a zis: „Filistenii sînt asupra ta, Samson!“ Iar niște oameni stăteau la pîndă într’o odaie. Și el a rupt funiile de la brațe ca pe o ață.
13 Dalila a zis lui Samson: „Pînă acum ți-ai bătut joc de mine, și mi-ai spus minciuni. Spune-mi cu ce trebuie să fii legat“. El i-a zis: „N’ai decît să împletești cele șapte șuvițe de păr din capul meu în urzeala țăsăturii“.
14 Și ea le-a pironit cu un cui de lemn în pămînt. Apoi i-a zis: „Filistenii sînt asupra ta, Samson!“ Și el s’a trezit din somn, și a smuls cuiul de lemn din pămînt cu urzeală cu tot.
15 Ea i-a zis: „Cum poți spune: «Te iubesc!» cînd inima ta nu este cu mine? Iată că de trei ori ți-ai bătut joc de mine, și nu mi-ai spus de unde-ți vine puterea ta cea mare.“
16 Fiindcă ea îl necăjea și-l chinuia în fiecare zi cu stăruințele ei, sufletul i s’a umplut de o neliniște de moarte,
17 și-a deschis toată inima față de ea, și i-a zis: „Briciul n’a trecut peste capul meu, pentrucă sînt închinat Domnului din pîntecele maicii mele. Dacă aș fi ras, puterea m’ar părăsi, aș slăbi, și aș fi ca orice alt om“.
18 Dalila, văzînd că își deschisese toată inima față de ea, a trimes să cheme pe domnitorii Filistenilor, și a pus să le spună: „Suiți-vă de data aceasta, căci mi-a deschis toată inima lui“. Și domnitorii Filistenilor s’au suit la ea, și au adus argintul în mîni.
19 Ea l-a adormit pe genunchii ei. Și chemînd un om, a ras cele șapte suvițe de pe capul lui Samson, și a început astfel să-l slăbească. El și-a pierdut puterea.
20 Atunci ea a zis: „Filistenii sînt asupra ta, Samson!“ Și el s’a trezit din somn, și a zis: „Voi face ca și mai înainte, și mă voi scutura“. Nu știa că Domnul Se depărtase de el.
21 Filistenii l-au apucat, și i-au scos ochii; l-au pogorît la Gaza, și l-au legat cu niște lanțuri de aramă. El învîrtea la rîșniță în temniță.
22 Dar părul capului lui a început iarăș să crească, dupăce fusese ras.
23 Și domnitorii Filistenilor s’au strîns ca să aducă o mare jertfă dumnezeului lor Dagon, și ca să se veselească. Ei ziceau: „Dumnezeul nostru a dat în mînile noastre pe Samson, vrăjmașul nostru.“
24 Și cînd l-a văzut poporul, au lăudat pe dumnezeul lor, zicînd: „Dumnezeul nostru a dat în mînile noastre pe vrăjmașul nostru, pe acela care ne pustiia țara, și ne înmulțea morții.“
25 În bucuria inimii lor, au zis: „Chemați pe Samson, ca să ne desfăteze!“ Au scos pe Samson din temniță, și el a jucat înaintea lor. L-au așezat între stîlpi.
26 Și Samson a zis tînărului care-l ținea de mînă: „Lasă-mă, ca să mă pot atinge de stîlpii pe cari se reazimă casa, și să mă razim de ei.“
27 Casa era plină de bărbați și de femei; toți domnitorii Filistenilor erau acolo, și pe acoperiș erau aproape trei mii de inși, bărbați și femei, cari priveau la Samson, cum juca.
28 Atunci Samson a strigat către Domnul, și a zis: „Doamne, Dumnezeule! Adu-ți aminte de mine, Te rog; Dumnezeule, dă-mi putere numai de data aceasta, și cu o singură lovitură să-mi răzbun pe Filisteni pentru cei doi ochi ai mei!“
29 Și Samson a îmbrățișat amîndoi stîlpii dela mijloc pe cari se sprijinea casa, și s’a rezemat de ei; unul era la dreapta lui, și altul la stînga.
30 Samson a zis: „Să mor împreună cu Filistenii!“ S’a plecat cu toată puterea, și casa a căzut peste domnitori și peste tot poporul care era acolo. Cei pe cari i-a prăpădit la moartea lui au fost mai mulți decît cei pe cari-i omorîse în timpul vieții.
31 Frații lui și toată casa tatălui său s’au pogorît, și l-au luat. Cînd s’au suit înapoi, l-au îngropat între Țorea și Eștaol, în mormîntul tatălui său Manoah. El fusese judecător în Israel douăzeci de ani.