23 Și domnitorii Filistenilor s’au strîns ca să aducă o mare jertfă dumnezeului lor Dagon, și ca să se veselească. Ei ziceau: „Dumnezeul nostru a dat în mînile noastre pe Samson, vrăjmașul nostru.“
24 Și cînd l-a văzut poporul, au lăudat pe dumnezeul lor, zicînd: „Dumnezeul nostru a dat în mînile noastre pe vrăjmașul nostru, pe acela care ne pustiia țara, și ne înmulțea morții.“
25 În bucuria inimii lor, au zis: „Chemați pe Samson, ca să ne desfăteze!“ Au scos pe Samson din temniță, și el a jucat înaintea lor. L-au așezat între stîlpi.
26 Și Samson a zis tînărului care-l ținea de mînă: „Lasă-mă, ca să mă pot atinge de stîlpii pe cari se reazimă casa, și să mă razim de ei.“
27 Casa era plină de bărbați și de femei; toți domnitorii Filistenilor erau acolo, și pe acoperiș erau aproape trei mii de inși, bărbați și femei, cari priveau la Samson, cum juca.
28 Atunci Samson a strigat către Domnul, și a zis: „Doamne, Dumnezeule! Adu-ți aminte de mine, Te rog; Dumnezeule, dă-mi putere numai de data aceasta, și cu o singură lovitură să-mi răzbun pe Filisteni pentru cei doi ochi ai mei!“
29 Și Samson a îmbrățișat amîndoi stîlpii dela mijloc pe cari se sprijinea casa, și s’a rezemat de ei; unul era la dreapta lui, și altul la stînga.