21 L-a dus în casa lui, și a dat nutreț măgarilor. Călătorii și-au spălat picioarele; apoi au mîncat și au băut.
22 Pe cînd se veseleau ei, iată că oamenii din cetate, niște fii ai lui Belial, oameni stricați, au înconjurat casa, au bătut la poartă, și au zis bătrînului, stăpînul casei: „Scoate pe omul acela care a intrat la tine, ca să ne împreunăm cu el.“
23 Stăpînul casei a ieșit la ei, și le-a zis: „Nu, fraților, vă rog să nu faceți un lucru așa de rău; fiindcă omul acesta a intrat în casa mea, nu săvîrșiți mișelia aceasta.“
24 Iată că am o fată fecioară, și omul acesta are o țiitoare; vi le voi aduce afară: necinstiți-le, și faceți-le ce vă va plăcea. Dar nu săvîrșiți cu omul acesta o faptă așa de nelegiuită“.
25 Oamenii aceia n’au vrut să-l asculte. Atunci omul și-a luat țiitoarea, și le-a adus-o afară. Ei s’au împreunat cu ea, și și-au bătut joc de ea toată noaptea pînă dimineața: și i-au dat drumul cînd se lumina de ziuă.
26 Către ziuă, femeia aceasta a venit și a căzut la ușa casei omului la care era bărbatul ei, și a rămas acolo pînă la ziuă.
27 Și dimineața, bărbatul ei s’a sculat, a deschis ușa casei, și a ieșit ca să-și urmeze drumul mai departe. Dar iată că femeia, țiitoarea lui, era întinsă la ușa casei, cu mînile pe prag.