4 Ghedeon a ajuns la Iordan, și l-a trecut, el și cei trei sute de oameni cari erau cu el, obosiți, dar urmărind mereu pe vrăjmaș.
5 El a zis celor din Sucot: „Dați, vă rog, cîteva pîni poporului care mă însoțește, căci sînt obosiți, și sînt în urmărirea lui Zebah și Țalmuna, împărații Madianului.“
6 Căpeteniile din Sucot au răspuns: „Este oare mîna lui Zebah și Țalmuna în stăpînirea ta, ca să dăm pîne oștirii tale?“
7 Și Ghedeon a zis: „Ei bine! dupăce Domnul va da în mînile noastre pe Zebah și pe Țalmuna, vă voi scărpina carnea cu spini din pustie și cu mărăcini.“
8 De acolo s’a suit la Penuel, și a făcut celor din Penuel aceeaș rugăminte. Ei i-au răspuns cum îi răspunseseră cei din Sucot.
9 Și a zis și celor din Penuel: „Cînd mă voi întoarce în pace, voi dărîma turnul acesta.“
10 Zebah și Țalmuna erau la Carcor împreună cu oștirea lor de aproape cincisprezece mii de oameni; toți ceice mai rămăseseră din toată oștirea fiilor Răsăritului: o sută douăzeci de mii de oameni cari scoteau sabia, fuseseră uciși.