6 Şi tânărul care îi spusese a zis: Cum treceam din întâmplare pe muntele Ghilboa, iată, Saul se rezema pe suliţa sa; şi, iată, care şi călăreţi îl urmăreau necontenit.
7 Şi când s-a uitat înapoia lui, m-a văzut şi m-a chemat. Şi eu am răspuns: Iată-mă.
8 Şi mi-a spus: Cine eşti? Iar eu i-am zis: Sunt amalecit.
9 El mi-a spus din nou: Stai în picioare, te rog, asupra mea şi ucide-mă, pentru că m-a cuprins chinul, deoarece viaţa mea este încă întreagă în mine.
10 Astfel că am stat asupra lui şi l-am ucis, pentru că eram sigur că nu ar fi trăit după cădere; şi am luat coroana care era pe capul lui şi brăţara care era pe braţul lui şi le-am adus aici domnului meu.
11 Atunci David şi-a apucat hainele şi le-a rupt; şi tot astfel toţi bărbaţii care erau cu el;
12 Şi au jelit şi au plâns şi au postit până seara, pentru Saul şi pentru Ionatan, fiul său, şi pentru poporul Domnului şi pentru casa lui Israel, deoarece căzuseră prin sabie.